Peste 100 de revoluţionari, reprezentanţi ai mai multor astfel de organizaţii, au venit la Guvern luni dimineaţă pentru a-i cere premierului Emil Boc să nu li se retragă drepturile financiare.
Oamenii sunt revoltaţi pentru că nu sunt primiţi de premier. Revoluţionarii au fost primiţi de conducerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, pentru o discuţie pe acestă temă.
La sfârşitul săptămânii trecute, prim-ministrul Emil Boc a declarat la un post de televiziune că drepturile materiale destinate revoluţionarilor trebuie repartizate în funcţie de resursele bugetare disponibile şi acordate cu prioritate urmaşilor persoanelor decedate sau familiilor cu răniţi în urma Revoluţiei.
Anterior, premierul spusese că plata stipendiilor destinate revoluţionarilor, care necesită milioane de euro anual de la buget, se mai justifică doar pentru urmaşii persoanelor decedate sau grav rănite în Revoluţia din 1989, iar problema trebuie discutată chiar dacă tema este una sensibilă.
Mai mulţi lideri ai organizaţiilor de revoluţionari au depus la Registratura Guvernului un memoriu adresat prim-ministrului, după care au intrat la o întâlnire cu secretarul de stat George Costin de la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Reprezentanţii revoluţionarilor au prezentat, în timpul întâlnirii, o listă de revendicări, prin care solicită respectarea şi aplicarea unitară a Legii 341/2004 privind recunoştinţa faţă de eroii-martiri, dar şi adoptarea urgentă a unor acte normative precum Legea lustraţiei, Legea imprescriptibilităţii crimelor, Legea răspunderii magistraţilor şi finalizarea în regim de urgenţă a dosarelor Revoluţiei şi Mineriadelor.
În plus, revoluţionarii solicită şi modificarea urgentă a Legii audiovizualului, astfel ca "pe timpul emisiunilor tv, radio sau în articole din presa scrisă să fie menţionate numele formatorilor de opinie care au desfăşurat activităţi înainte de 1989, să fie obligatorie menţionarea funcţiilor politice, colaborarea cu fosta securitate, presa comunistă în care şi-au desfăşurat activitatea", iar prezentarea unor fapte care nu pot fi susţinute cu documente sau argumente verificabile de către formatorii de opinie să fie sancţionată cu interdicţia de a mai apărea în presa scrisă şi vorbită pe termen limitat, în funcţie de gravitatea susţinerilor nefondate.
În cazul în care nu le vor fi păstrate drepturile, revoluţionarii au avertizat că vor cere "confiscarea" averilor tuturor oamenilor politici şi investitorilor care au derulat afaceri cu statul prin evaziune fiscală şi vor continua seria protestelor.
"Vom veni aici în fiecare zi şi vom protesta şi mai mult decât astăzi, până când politicienii aceştia vor renunţa la planurile lor şi vor înţelege că datorită nouă pot ei acum să conducă", a declarat Nicolae Bănuţoiu, preşedintele executiv al Consiliului de Onoare al Revoluţiei din Decembrie 89 (CORD), după ieşirea de la discuţii.
"În urma discuţiei cu secretarul de stat pentru problemele revoluţionarilor s-a convenit ca domnia sa să medieze acest conflict care a luat naştere între revoluţionari şi Guvern. Ce se întâmplă acum e o diversiune care a fost pusă la cale pentru a ne distrage atenţia de la lucruri care se petrec acum în România", a declarat, la Antena 3, Dumitru Dincă, preşedintele Consiliul Moral al Revoluţiei din decembrie 1989.
Potrivit acestuia, premierul Emil Boc ar fi fost luat prin surprindere de un ziarist atunci când a făcut declaraţiile referitoare la retragerea drepturilor financiare ale revoluţionarilor.
"Drept dovadă stau declaraţiile ulterioare, când (Emil Boc - n.r.) a spus că lucrurile trebuie analizate şi abia apoi Guvernul, în calitate de putere executivă, se va pronunţa asupra oportunităţii luării unor măsuri", este de părere Dumitru Dincă.
Reprezentanţii revoluţionarilor au convocat pentru 25 iulie, o şedinţă a reprezentanţilor organizaţiilor de revoluţionari, în vederea organizării în luna august a unui congres extraordinar la care să fie invitaţi şeful statului, premierul, preşedinţii celor două camere parlamentare şi ai principalelor partide politice.
