Sunt trei câmpuri mari şi late, în funcţie de puterea reacţiei emoţionale. Tipul de traumă - pentru că aceste câmpuri minate, aşa cum le spunem noi, de fapt sunt traumele pe care noi le băgăm în coş, le băgăm sub preş, le inhibăm, le ascundem. Chiar dacă nu ni le amintim tot timpul, ele sunt acolo şi sunt ca o bombă cu ceas.
Întotdeauna, cineva din anturajul nostru, soţ sau soţie, frate sau soră, prieteni, vor căuta să atingă acel nod gordian (n.r. expresia utilizată pentru a descrie o problemă extrem de complicată, care, aparent, nu are soluție). Tipul de traumă apare, inevitabil, în relaţia părinte-copil. Acesta ar fi primul câmp minat. Pentru că noi vedem aceste mici traume ale copiilor, unde copiilor încep să le fie frică, poate din cauza unui părinte mai agresiv. Aceste traume, de obicei, se reflectă în comportamentul copilului şi devine mai închis, mai introvertit, mai răutăcios, dar aşa începem să ne formăm în familie.
Pe măsură ce cresc, noi ne chinuim să le dăm copiilor explicaţii, de exemple, şi cultivăm în ei şi frică, şi furie, şi ruşine, şi supărare. Ei le duc mai departe şi le ţin acolo. În momentul în care intră într-o relaţie de familie, doi oameni care încep o relaţie, apropiindu-se emoţional şi fizic, inevitabil îşi ating câmpurile minate. Fie că vorbim de relaţiile vechi, acolo e tot un câmp minat.
Ca urmare, se actualizează emoţiile puternice, are loc o explozie emoţională. De aceea, unii oameni au gesturi necontrolate, de violenţă verbală sau fizică, pentru i s-a atins un punct sensibil. Trebuie să ne vindecăm rănile. Eu recomand acelaşi lucru. Când avem aceste probleme, eu recomand obligatoriu un consult psihologic sau psihiatric, pentru că trecem greu peste aceste traume. Sunt remuşcări foarte multe.
După ce manifestări putem afla că am călcat pe o mină emoţională?
Atunci când apare un conflict emoţional şi ne provoacă şi poate duce la întreruperea temporară a contactului cu partenerul. Sunt mulţi care au renunţat pentru o perioadă de timp să mai locuiască împreună. Sau au rupt relaţia de prietenie. Sau chiar şi cu părinţii ni se întâmplă lucrul acesta. De foarte multe ori, când ne ducem la părinţi şi ei ne ating o mină de genul acesta, un loc care ne doare, ne întorc în copilărie şi această stare va exploda obligatoriu şi atunci rupem relaţia cu părinţii.
Este important să luăm taurul de coarne atunci când trebuie şi nu să lăsăm aceste traume să ne apese foarte tare.
Orice intervenţie a partenerului poate fi un simplu detonator: un cuvânt, o remarcă, o evaluare, o expresie facială, o grimasă, o privire. Nu e obligatoriu să se ridice palma, ci doar un simplu gest sau o privire poate declanşa această chestie. În acest mod, omul, întâlnindu-se cu mina sa emoţională, se va confrunta cel mai des cu respingere pentru că va face comparaţie.
Există diferite tipuri de mine în funcţie de puterea reacţiei emoţionale. Minele uşoare - când calci pe ele apar sentimente precum supărarea sau bucuria. Astfel de mine ne aruncă partenerul afectat la o distanţă foarte mare. În acest caz, sentimentele partenerului rănit vor fi mai puternice: furia, mânia, ura şi vor creşte. Distanţa emoţională este mult mai puternică în acele perioade de rupturi emoţionale. Relaţiile nu vor rezista foarte mult timp şi vorbim de luni sau chiar zile.
Minele foarte grele - călcând pe aceste mine, omul devine anesteziat. Sunt oameni care au fost neîndreptăţiţi de lege, nu le mai pasă de nimic, trăiesc, îşi văd de treabă, dar în rest, nu reacţionează la niciun fel de stimul. Devina o stană de piatră. Nu îl mai interesează emoţii, se uită prin tine.
