Premierul interimar al Bulgariei, Andrei Gurov, amenință cu măsuri dure împotriva cumpărării de voturi și a manipulării alegerilor, în timp ce țara se pregătește pentru al optulea tur de alegeri parlamentare în ultimii cinci ani, scrie Politico.
Votul are loc după protestele masive din decembrie, declanșate de acuzații de corupție la nivelul guvernului și de regres în privința statului de drept, proteste care au dus la căderea coaliției conduse de GERB.
Gurov, fost viceguvernator al băncii centrale și apropiat de partidul anticorupție „Continuăm Schimbarea”, a fost numit premier interimar pe 11 februarie. „Ceea ce vrem să facem ca guvern este, pentru prima dată, să protejăm alegerile, nu doar să le administrăm”, a spus el într-un interviu acordat Politico, referindu-se la poziția sa neutră în această campanie. „Oamenii pot vedea că aceste alegeri sunt protejate.”
Guvernul se pregătește pentru posibile tentative de influențare a votului înaintea alegerilor parlamentare din 19 aprilie. În sondaje conduce noul partid Progressive Bulgaria, format de fostul președinte de stânga Rumen Radev, înaintea veteranului de centru-dreapta Boyko Borissov.
În ultimele săptămâni, autoritățile au reținut peste 200 de persoane într-o campanie națională împotriva cumpărării de voturi și a presiunilor exercitate asupra alegătorilor, inclusiv prin programe sociale precum ajutoarele pentru încălzire și mesele calde oferite persoanelor vulnerabile. În unele cazuri, oficiali locali, inclusiv șefi de oficii poștale, i-au indus în eroare pe alegători spunându-le că ajutoarele de stat vin de la anumite partide. Potrivit lui Gurov, un cetățean rus a fost prins și în timp ce comitea fraudă electorală la Stara Zagora, prin intermediul comisiei electorale locale.
Ministerul bulgar de Externe a creat în martie o unitate temporară pentru a coordona reacția țării la ingerințele străine. Totodată, l-a cooptat ca adviser pe jurnalistul de investigație Hristo Grozev, cunoscut pentru activitatea sa anterioară la Bellingcat, și a cerut ajutorul Uniunii Europene pentru a contracara influența Rusiei.
Alegerile repetate arată o problemă mai profundă în Bulgaria: prăbușirea încrederii în sistemul politic.
Potrivit premierului, guvernele de coaliție care s-au succedat au fost mai preocupate să își păstreze puterea decât să facă reforme reale tocmai în domeniile pentru care oamenii au ieșit în stradă.
Dominația de lungă durată a partidului de dreapta GERB, condus de Boyko Borissov, s-a prăbușit în 2021, iar de atunci Bulgaria a trecut printr-o serie de coaliții fragile, guverne reformiste anticorupție și cabinete interimare. GERB a revenit la putere în 2025, dar a fost din nou înlăturat după proteste de stradă.
„Aceste coaliții sunt compromisuri făcute pentru exercitarea puterii, nu pentru reformarea sistemului”, a spus Gurov. „Asta ajută doar câțiva oameni din cercurile politice, nu societatea în ansamblu.”
El a avertizat că, atâta timp cât aceste nemulțumiri de fond nu sunt rezolvate, Bulgaria riscă să rămână prinsă într-un cerc vicios al instabilității politice și al neîncrederii alegătorilor.
Cu toate acestea, în ciuda turbulențelor politice, Gurov spune că Bulgaria rămâne un partener de încredere în alianțele occidentale, precum NATO, și un actor strategic în securitatea regiunii Mării Negre.
Țara și-a respectat angajamentul față de Ucraina atunci când Gurov a semnat, pe 30 martie, un acord de securitate și apărare pe 10 ani, spre nemulțumirea partidelor populiste, care au susținut că un guvern interimar nu are dreptul să angajeze țara într-un astfel de pact.
„Nu putem aștepta momentul potrivit când este vorba despre securitate”, a spus Gurov. El a adăugat că parteneriatul cu Kievul oferă Bulgariei și oportunități de a-și dezvolta propriile capacități de apărare de înaltă tehnologie și cu dublă utilizare.
Guvernul încearcă, de asemenea, să se distanțeze de decizii pe care le consideră motivate politic, inclusiv de aderarea la inițiativa „Consiliul de Pace” al președintelui american Donald Trump, din care Gurov a retras Bulgaria. El a susținut că această decizie, luată de fostul guvern, a servit intereselor politice restrânse ale lui Delyan Peevski, liderul partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți – Nou Început, care încearcă să fie scos de pe lista sancțiunilor impuse de SUA în baza legii Magnitsky, pentru acuzații de mită, manipulare media și influență nejustificată asupra justiției.
„Nu credem că politica externă ar trebui ghidată de astfel de interese”, a spus el.