Alergiile respiratorii şi astmul pot fi prevenite prin expunerea la microbi, datorită activării memoriei imunitare de lungă durată la nivelul plămânilor, conform constatărilor unui studiu, publicate marţi de Institutul Pasteur, potrivit Agerpres.
Cercetarea, publicată, de asemenea, în jurnalul ştiinţific Nature Immunology, deschide mai multe perspective clinice pentru prevenirea alergiilor respiratorii, al căror număr cunoaşte o creştere exponenţială în majoritatea ţărilor din cauza poluării şi a efectelor schimbărilor climatice.
Studiul, condus de Institutul Pasteur, susţine că a descoperit mecanismul care generează protecţia naturală împotriva alergiilor prin intermediul celulelor prezente în plămâni (fibroblaste) şi nu prin celulele sistemului imunitar.
Potrivit autorilor, expunerea plămânilor la fragmente de microbi induce „o memorie imunitară durabilă care blochează eficient reacţiile alergice ulterioare timp de câteva luni”.
„Expunerea prealabilă la fragmente microbiene oferea o protecţie durabilă timp de peste trei luni”
Pentru a demonstra acest lucru, plămânii şoarecilor folosiţi la cercetare au fost expuşi la fragmente de virusuri sau bacterii, ceea ce a declanşat „un răspuns imunitar de tip 1 (cel pe care organismul îl dezvoltă în mod natural împotriva acestor microbi)”. Când aceiaşi şoareci au fost expuşi în acelaşi timp la un alergen, au fost complet protejaţi timp de cel puţin şase săptămâni.
Studiul a mers mai departe, afirmând că „expunerea prealabilă la fragmente microbiene oferea o protecţie durabilă timp de peste trei luni”.
În absenţa acestei protecţii iniţiale, şoarecii dezvoltaseră o hipersensibilitate la nivelul plămânilor şi, în cazul unei noi expuneri, „reacţia alergică se amplifica în mod catastrofal”.
Deşi limfocitele B şi T au fost considerate în mod tradiţional protagonistele memoriei imunitare, studiul a scos în evidenţă rolul cheie al fibroblastelor, un tip de celule des întâlnite în ţesutul conjunctiv (cel care susţine, uneşte şi protejează organele corpului) care se regăseşte în plămâni.
„Originalitatea descoperirilor noastre rezidă în natura acestei memorii, care nu se află în celulele sistemului imunitar, ci în celulele structurale ale plămânului, fibroblastele”, a explicat în comunicat Lucie Peduto, cercetătoare la Institutul Pasteur.