În multe dintre zonele României, tradițional, porcul de Crăciun este sacrificat în ziua de Ignat, pe 20 decembrie.
Când se taie porcul de Crăciun. Cuvantul „ignat” vine din latinescul „ignis” care înseamnă „foc”. În ziua de 20 decembrie, Biserica crestină îl sărbătoreşte pe Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia, martirizat, în anul 117 e.n., în timpul împăratului roman Traian. Numit şi „Sfantul purtător al focului dragostei pentru Dumnezeu”, sărbătorirea lui în preajma solstiţiului de iarnă, are două motivaţii: una etimologică: ignis („foc”) şi una simbolică, sfantul a fost devorat de lei, animale care simbolizau Soarele.
Când se taie porcul de Crăciun. La români, sărbătorirea acestui sfant creştin are valenţele unui cult păgan al Soarelui, focului şi porcului, animal inchinat în mod tradiţional zeilor htonieni (subpămanteni) sau celor solari (I.Evseev). Acest cult poartă denumirea de „Ignatul Porcilor” deoarece în această zi de 20 decembrie, pe intreg teritoriul tării, se taie porcii de Crăciun; acţiunea avand, în veacuri de demult, simbolismul unui „sacrificiu de sange”, care să întărească forţele slăbite ale Soarelui.
Când se taie porcul de Crăciun. În această zi, li se interzice femeilor să muncească deoarece acest zeu tutelar al porcilor s-ar putea răzbuna.