Într-un nou raport elaborat de o comisie internațională formată din 37 de cercetători sunt analizate în detaliu 17 amenințări „catastrofale” la adresa sănătății: care sunt problemele, cât de grave ar putea deveni și cum le-am putea combate până la finalul acestui secol.
Două căi către apocalipsă
După ce au analizat sute de amenințări potențiale, membrii comisiei au identificat 17 care prezintă un risc „catastrofal”.
„Este esențial de înțeles că toate cele 17 amenințări sunt interconectate, motiv pentru care trebuie abordate împreună, nu separat”, a declarat, într-un comunicat, profesorul Christopher J. L. Murray, copreședinte al comisiei și director al Institutului pentru Indicatori și Evaluare în Sănătate din cadrul Universității din Washington.
Două dintre cele 17 amenințări s-au detașat de celelalte: riscul unui conflict nuclear și pericolele asociate utilizării rău intenționate a inteligenței artificiale (AI). Deși experții nu consideră că vreunul dintre aceste scenarii este probabil, ei recunosc că ambele ar putea duce, în cele din urmă, la dispariția speciei umane.
Experții în arme nucleare au avertizat anterior că publicul larg nu mai este suficient de „speriat” de pericolul pe care acestea îl reprezintă. Un asemenea lucru ar fi fost de neconceput pentru mulți oameni cu doar câteva generații în urmă, când trăiau sub amenințarea permanentă a Războiului Rece.
Inteligența artificială, în schimb, pare o problemă specifică epocii moderne.
Cei care cunosc cel mai bine acest domeniu și-au schimbat în repetate rânduri poziția în privința întrebării dacă AI reprezintă cu adevărat o amenințare existențială pentru omenire. Există și experimente de gândire tulburătoare pe această temă. Impactul pe care adoptarea pe scară tot mai largă a acestei tehnologii îl va avea asupra minții umane și asupra societății în ansamblu rămâne o întrebare deschisă, intens dezbătută.
Lista cu amenințările identificate de cercetători
Mai jos sunt prezentate cele 17 amenințări principale identificate de comisie.
Două amenințări cu potențial de a provoca dispariția speciei umane
- Utilizarea rău intenționată a inteligenței artificiale (AI)
- Conflictul nuclear
Celelalte amenințări catastrofale la adresa sănătății umane
- Poluarea aerului
- Scăderea ajutorului internațional pentru dezvoltarea sistemelor de sănătate
- Pandemiile provocate de agenți patogeni care apar în mod natural
- Rezistența la antimicrobiene
- Consumul ridicat de alcool
- Obezitatea
- Malnutriția în copilărie
- Hipertensiunea arterială
- Problemele de sănătate mintală
- Schimbările climatice
- Inegalitatea veniturilor
- Fumatul
- Conflictele armate convenționale
- Nivelul scăzut de educație
- Îmbătrânirea nesănătoasă
„Comisia ne invită să lărgim perspectiva asupra pericolelor cu care se confruntă omenirea, trecând de la probleme individuale la un tablou mai amplu și mai complex al amenințărilor, care necesită un cadru mult mai extins pentru acțiuni coordonate”, a declarat dr. Richard Horton, redactor-șef al revistei medicale The Lancet.
„Pericolele cu care ne confruntăm sunt multiple. Soluțiile noastre trebuie să reflecte această realitate.”
Să luăm drept exemplu schimbările climatice: vedem deja efectele instabilității climatice asupra sănătății fizice și mintale a oamenilor, iar acestea nu se limitează la consecințe directe, precum decesele provocate de temperaturile extreme.
Fenomenele meteorologice severe au perturbat aprovizionarea cu sânge pentru transfuzii. Apele de inundație care urmează unei furtuni pot transporta bacterii periculoase și mortale, iar insectele care transmit boli se răspândesc în noi habitate, pe măsură ce temperaturile devin mai blânde.
Super El Niño ar putea provoca aproximativ 451.000 de decese până la începutul anului 2027
Fenomenul actual de tip „super El Niño”, care doboară recorduri meteorologice, ar putea provoca, la rândul său, aproximativ 451.000 de decese până la începutul anului 2027, potrivit unei prognoze.
După cum a subliniat dr. Murray, aceste amenințări nu există în mod izolat. Schimbările climatice sunt strâns legate de poluarea aerului, despre care se știe deja că provoacă zeci de mii de decese suplimentare în fiecare an. În acest context, decizia recentă a administrației Trump de a elimina limitele privind emisiile centralelor electrice pe bază de cărbune și gaze naturale este cu atât mai greu de înțeles.
Activitățile umane care accentuează instabilitatea climatică, precum defrișările, pot avea și efectul secundar de a aduce oamenii mai aproape de animalele sălbatice. Aceasta este o rețetă pentru apariția unor evenimente de transmitere a agenților patogeni de la animale la oameni, care pot declanșa o nouă pandemie.
Iar acolo unde există boli infecțioase, apare și amenințarea tot mai mare a rezistenței la antimicrobiene. Potrivit estimărilor, în următorul sfert de secol, milioane de vieți ar putea fi puse în pericol de bacterii rezistente la antibiotice și de ciuperci rezistente la medicamente, dacă nu reușim să controlăm situația și să dezvoltăm noi tratamente.
Odată ce începi să urmărești unul dintre aceste fire, devine evident cum toți acești factori se influențează reciproc.
Autorii au organizat amenințările sub forma unei piramide. În vârf se află cele două riscuri care ar putea duce la dispariția speciei umane, urmate de celelalte 15 amenințări majore. Sub acestea se află alte 314 „riscuri majore” și factori care alcătuiesc ceea ce autorii numesc „peisajul mai larg al amenințărilor”.
Se estimează că primele 17 amenințări vor contribui, împreună, la pierderea unui miliard de ani de viață sănătoasă până în 2100, măsurată prin indicatorul DALY (ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate).
Acesta este un indicator utilizat pe scară largă în sănătatea publică. Un DALY echivalează cu pierderea unui an de viață trăit în deplină sănătate.
Totuși, această prognoză sumbră este valabilă doar dacă nu facem nimic pentru a schimba situația.
Un plan de acțiune în trei direcții
Comisia propune o agendă în trei etape pentru a aborda direct aceste amenințări.
Primul obiectiv este consolidarea capacității de pregătire. Potrivit experților, liderii lumii trebuie să colaboreze pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire în fața riscurilor, asigurând totodată sprijin financiar inclusiv pentru comunitățile cele mai sărace, marginalizate și lipsite de resurse.
În al doilea rând, trebuie susținute descoperirile și progresele științifice. Aceasta presupune investiții în inovații capabile să combată amenințările și adoptarea unor măsuri prin care noile soluții să fie disponibile în mod echitabil în întreaga lume. Printre acestea se numără vaccinurile, medicamentele și tehnologiile climatice.
În al treilea rând, comisia subliniază importanța monitorizării amenințărilor. Nu putem reacționa eficient dacă nu cunoaștem amploarea problemei, astfel încât urmărirea tuturor acestor riscuri este esențială.
„Guvernele și comunitățile trebuie să acționeze hotărât, începând de astăzi”
Un editorial publicat alături de studiu subliniază că lista celor 17 amenințări nu reprezintă „o ierarhie fixă”. Lucrurile se vor schimba, vor apărea date noi și vor fi realizate noi descoperiri. Până în anul 2100 mai este, în definitiv, mult timp.
Cu toate acestea, autorii își reînnoiesc apelul către liderii lumii de a se pregăti. Folosind schimbările climatice drept exemplu, aceștia arată că, deși fenomenul nu este clasificat în prezent drept o amenințare apocaliptică, „ar putea escalada și deveni o amenințare la adresa existenței speciei umane în secolele următoare, dacă emisiile nu sunt reduse”.
„Evenimentele globale recente ne arată cât de repede poate stabilitatea să se transforme în criză și cât de costisitor este să reacționăm abia după producerea unui dezastru”, a declarat dr. Natalia Kanem, copreședintă a comisiei.
„Amenințările globale la adresa sănătății riscă, de asemenea, să amplifice inegalitățile existente, cea mai mare povară revenind comunităților celor mai vulnerabile. Cu toate acestea, viitorul nu este inevitabil.”
„Comisia prezintă argumente convingătoare în favoarea remodelării viitorului prin integrarea anticipării riscurilor în procesul decizional. Guvernele și comunitățile trebuie să acționeze hotărât, începând de astăzi, pentru a proteja sănătatea și pentru a construi un viitor mai echitabil, mai pașnic și mai sigur pentru generațiile următoare.”
Studiul și editorialul care îl însoțește au fost publicate în revista The Lancet.