Zeci de nave din China cartografiază fundul oceanelor. Hărțile sunt esențiale pentru un război submarin cu SUA

Zeci de nave de cercetare chineze desfășoară o amplă operațiune de cartografiere și monitorizare subacvatică în regiuni strategic vitale din oceanele Pacific, Indian și Arctic, a dezvăluit Reuters, potrivit Japan Times. O parte din aceste studii vizează zăcăminte minerale, zone de pescuit și rute comerciale cheie pentru Beijing, însă, cel mai important, datele colectate de nave au aplicații militare. Acestea oferă Chinei o cunoaștere crucială a mediului maritim în care se vor desfășura lupte submarine în cazul izbucnirii unui conflict cu SUA și aliații săi, avertizează experții navali. 

China își construiește o imagine detaliată a condițiilor marine pe care experții navali spun că ar fi crucială pentru desfășurarea unui război submarin împotriva Statelor Unite și a aliaților acestora.

Într-un exemplu, nava de cercetare Dong Fang Hong 3, operată de Ocean University of China, a petrecut anii 2024 și 2025 navigând înainte și înapoi în mările din apropierea Taiwanului și a bastionului american Guam, precum și în zone strategice din Oceanul Indian, arată datele de monitorizare a navelor.

În octombrie 2024, a verificat un set de senzori oceanici chinezi capabili să identifice obiecte subacvatice în apropierea Japoniei, potrivit universității, și a revenit în aceeași zonă în luna mai următoare. În martie 2025, a traversat în zigzag apele dintre Sri Lanka și Indonezia, acoperind rutele de acces către Strâmtoarea Malacca, un punct critic pentru comerțul maritim.

Potrivit universității, nava a efectuat studii asupra sedimentelor și cercetări climatice. Însă un articol științific co-semnat de cercetători ai Ocean University of China arată că aceasta a realizat și cartografieri extinse ale adâncurilor marine. Experții în război naval și oficiali ai Marinei SUA spun că tipul de date colectate, prin cartografiere și instalarea de senzori, oferă Chinei o imagine a condițiilor subacvatice necesare pentru a-și desfășura mai eficient submarinele și pentru a le detecta pe cele ale adversarilor.

Dong Fang Hong 3 nu operează singură. Face parte dintr-o operațiune mai amplă de cartografiere și monitorizare oceanică ce implică zeci de nave de cercetare și sute de senzori. În analizarea acestui efort, Reuters a examinat documente guvernamentale și universitare chineze, inclusiv articole științifice, și a analizat peste cinci ani de mișcări ale celor 42 de nave active în oceanele Pacific, Indian și Arctic, folosind o platformă de urmărire construită de compania neozeelandeză Starboard Maritime Intelligence.

Deși cercetarea are scopuri civile, unele studii vizează zone de pescuit sau regiuni cu contracte pentru exploatarea mineralelor, ea servește și scopuri militare, potrivit a nouă experți în război naval care au analizat concluziile Reuters.

Pentru a colecta informații despre relieful submarin, navele cartografiază fundul oceanului deplasându-se în linii strânse, înainte și înapoi. Datele arată că aceste tipuri de mișcări au loc pe suprafețe extinse din cele trei oceane.

Cel puțin opt nave analizate au efectuat cartografierea fundului marin, iar alte zece au transportat echipamente necesare acestui proces, potrivit surselor chineze.

Datele colectate „ar putea fi extrem de valoroase pentru pregătirea spațiului de luptă” al submarinelor chineze, a declarat Peter Scott, fost șef al forței de submarine a Australiei. „Orice submarinist militar competent depune eforturi considerabile pentru a înțelege mediul în care operează.”

Datele arată că eforturile Chinei sunt concentrate în zone strategice precum apele din jurul Filipinelor, Guam, Hawaii și Atolul Wake din nordul Pacificului, unde se află facilități militare americane. 

„Amploarea a ceea ce fac depășește simpla exploatare a resurselor”, a spus Jennifer Parker, profesor asociat la Universitatea din Australia de Vest. „Este clar că urmăresc dezvoltarea unei capacități navale globale bazate și pe operațiuni submarine.”

Experții subliniază că chiar și în situațiile în care datele sunt colectate în scopuri științitifice, integrarea cercetării civile cu dezvoltarea de tehnologie militară a devenit o prioritate pentru China sub conducerea lui Xi Jinping. Această abordare este cunoscută sub numele de „fuziune civil-militară” la Beijing. 

Ministerele chineze nu au transmis un punct de vedere, la solicitarea Reuters, cu privire la aceste dezvăluiri. Nici Departamentul de Stat al SUA nu a comentat informațiile. 

Într-o declarație recentă, în Congresul SUA, contraamiralul Mike Brookes, comandatul Biroului SUA pentru Informații Navale, a afirmat că China și-a extins semnificativ activitățile de cartografiere, furnizând date care „permit navigația, camuflarea și poziționarea senzorilor sau armelor submarine”. El a adăugat că orice „potențială colectare de informații” de către navele de cercetare ale Chineu „reprezintă un risc strategic”. 

La rândul ei, SUA și-a întețit eforturile de a cartografia și monitoriza oceanul, dar folosește în general nave militare care pot dezactiva sistemele de urmărire civile. China acționează similar, ceea ce înseamnă că navele sale ar fi putut ajunge în locuri la care Ruters nu a avut acces de monitorizare. Este însă prima dată când amploarea operațiunilor chineze oceanele Pacific, Indian și Arctic este scoasă la iveală. Anterior, erau cunoscute acțiuni de cartografiere a reliefului subacvatic în zone de lângă Guam și Taiwan, dar și în unele părți ale Oceanului Indian. 

„Este uimitor să vezi amploarea cercetării marine chineze”, a spus Ryan Martinson, profesor universitar specializat în strategia marinaă a SUA. „Timp de decenii, Marina SUA a deținute un avantaj asimetric în cunoștințele sale despre mediul oceanic. Eforturile Chinei amenință avantajul tradițional al SUA. Este, evident, extrem de îngrijorător”. 

„Paranoia” chinezilor că vor fi încercuiți de SUA și aliații săi

Datele pe care navele de cercetare chineze le colectează despre fundul mării și condițiile apei sunt esențiale pentru operațiunile submarine și războiul anti-submarin, potrivit experților navali. Cel mai evident, a spus cercetătoarea australiană în domeniul apărării Parker, comandanții au nevoie de informații despre relieful subacvatic pentru a evita coliziunile și pentru a-și ascunde navele.

Dar aceste date sunt, de asemenea, esențiale pentru detectarea submarinelor, care operează la câteva sute de metri sub suprafață. De obicei, submarinele sunt identificate prin sunetele pe care le emit sau prin ecourile semnalelor transmise de sistemele sonar. Tom Shugart, fost comandant de submarin al SUA, în prezent cercetător asociat la Center for a New American Security, a spus că mișcarea acelor unde sonore se schimbă în funcție de relieful subacvatic.

Undele sonore și mișcările submarinelor sunt influențate și de temperatura apei, salinitate și curenți.

Navele implicate aparțin unor entități de stat chineze precum Ministerul Resurselor Naturale sau instituții de cercetare afiliate statului, precum Ocean University, al cărei președinte, în 2021, a lăudat public „legăturile strânse” cu Marina Chinei și angajamentul față de „construcția unei puteri maritime și a apărării naționale”. Universitatea nu a răspuns solicitărilor pentru un punct de vedere. 

China a realizat cele mai cuprinzătoare studii oceanice la est de Filipine, care se află de-a lungul First Island Chain, un lanț de teritorii controlate în mare parte de aliații SUA, care se întinde de la insulele japoneze în nord, trece prin Taiwan și ajunge până la Borneo în sud. Acest lanț formează o barieră naturală între mările de coastă ale Chinei și Oceanul Pacific.

„Sunt paranoici că vor fi încercuiți în First Island Chain”, a spus Peter Leavy, fost atașat naval al Australiei în SUA și actual președinte al Institutului Naval Australian. Cartografierea Chinei „indică dorința de a înțelege domeniul maritim pentru a putea ieși din această zonă”.

Datele de urmărire arată că activitatea de cartografiere a Chinei acoperă și apele din jurul Guamului, unde sunt staționate unele submarine nucleare americane.

În mod remarcabil, navele chineze au cartografiat și apele din jurul Hawaii, unul dintre celelalte centre militare regionale ale SUA; au examinat o creastă subacvatică la nord de o bază navală din Papua Noua Guinee la care SUA au obținut recent acces; și au cercetat zona din jurul Insulei Christmas, un teritoriu australian aflat pe ruta dintre Marea Chinei de Sud și o bază esențială de submarine a Australiei.

Eforturile Chinei merg și mai departe. A cartografiat zone întinse din Oceanul Indian, o rută critică pentru importurile chineze de petrol și alte resurse din Orientul Mijlociu și Africa.

„China are unele vulnerabilități cheie în ceea ce privește dependența de comerțul maritim”, a spus Parker, fost ofițer de război anti-submarin. Studiile „indică faptul că probabil vor desfășura mai multe operațiuni submarine în Oceanul Indian”.

Navele Chinei au cartografiat, de asemenea, fundul mării la vest și nord de Alaska, o rută maritimă esențială către Arctica. Beijingul a identificat Arctica drept o frontieră strategică și și-a declarat ambiția de a deveni o mare putere polară până în anii 2030.

Studiile extinse și capacitatea subacvatică în creștere a Beijingului sunt „simptome ale ascensiunii Chinei ca putere maritimă de prim rang”, a spus Shugart.

Un „ocean transparent” 

În jurul anului 2014, Wu Lixin, un om de știință de la Ocean University, a propus un efort ambițios de a crea un „ocean transparent” prin instalarea de senzori care să ofere Chinei o imagine cuprinzătoare a condițiilor apei și a mișcărilor din anumite zone, potrivit unei declarații publicate de Academia Chineză de Științe. Propunerea a primit rapid cel puțin 85 de milioane de dolari sprijin din partea guvernului provinciei Shandong.

Proiectul a început în Marea Chinei de Sud, unde Ocean University a declarat public că a construit un sistem de observație care acoperă bazinul de mare adâncime.

Brookes, directorul Biroului de Informații Navale al SUA, a declarat în fața unei comisii a Congresului că China construiește rețele de supraveghere subacvatică care „colectează date hidrografice, precum temperatura apei, salinitate, curenți, pentru a optimiza performanța sonarului și a permite supravegherea continuă a submarinelor care tranzitează căi navigabile critice precum Marea Chinei de Sud”.

După studiile din Marea Chinei de Sud, oamenii de știință chinezi au extins proiectul „oceanului transparent” în oceanele Pacific și Indian. În Pacific, documente ale Ministerului Resurselor Naturale, Ocean University și guvernului Shandong arată că China a instalat sute de senzori, balize și rețele subacvatice pentru a detecta schimbări ale condițiilor apei, temperatură, salinitate și mișcări subacvatice, în oceanul la est de Japonia, la est de Filipine și în jurul Guam.

În Oceanul Indian, documente ale Academiei Chineze de Științe și ale Ministerului Resurselor Naturale descriu o rețea de senzori care înconjoară India și Sri Lanka, inclusiv de-a lungul unui lanț muntos subacvatic cunoscut sub numele de Ninety East Ridge. Acest lanț, pe care navele chineze l-au cartografiat, potrivit datelor Starboard, este unul dintre cele mai lungi lanțuri montane subacvatice din lume și se află pe ruta de acces către Strâmtoarea Malacca, esențială strategic, prin care trece o mare parte din aprovizionarea Chinei cu petrol.

Ocean University și Institutul de Oceanologie, parte a Academiei Chineze de Științe, au declarat că rețeaua extinsă de senzori oferă acum Chinei date în timp real despre condițiile apei și mișcările subacvatice.

Unii experți în război naval au exprimat rezerve față de această afirmație, având în vedere dificultățile tehnice ale transmiterii în timp real a datelor sub apă. Dar chiar și datele întârziate sunt valoroase, a spus Parker, deoarece ar putea ajuta China să detecteze operațiunile submarinelor SUA.

Mulți senzori au fost amplasați în locații sensibile. De exemplu, Reuters a relatat recent despre un efort al SUA de a fortifica o strâmtoare cheie între Taiwan și Filipine pentru a bloca accesul Chinei la Pacific. Studii ale Ocean University arată că China a instalat senzori avansați în zone ale strâmtorii prin care submarinele americane ar trece pentru a ajunge în Marea Chinei de Sud.

Oamenii de știință chinezi spun că acești senzori monitorizează schimbările climatice și condițiile oceanice. Dar în 2017, oficiali guvernamentali din provincia Shandong au declarat că proiectul „oceanului transparent” este destinat să „asigure apărarea și securitatea maritimă” și l-au comparat explicit cu un efort militar american de a construi o rețea de senzori oceanici.

Guvernul Shandong, Academia Chineză de Științe și Institutul de Oceanologie nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru un punct de vedere. 

Fondatorul programului de cartografiere, Wu, coordonează acum rețeaua prin Laboratorul Național din Qingdao pentru Știința și Tehnologia Marină, ale cărui parteneriate includ Academia Submarină Navală a Chinei. Wu nu a răspuns întrebărilor Reuters.

„Noi tipuri de capabilități de luptă”

Laolaltă, cartografierea și monitorizarea îi oferă Chinei instrumente sofisticate pentru a detecta submarinele rivale și pentru a-și desfășura propriile submarine în unele dintre cele mai disputate ape din lume.

„Aceasta este o manifestare a capacității Chinei de a opera pe mări îndepărtate”, a spus Collin Koh, cercetător senior în securitate maritimă la RSIS din Singapore. „Acum au o imagine destul de bună a domeniului maritim în care speră să opereze, fie în timp de pace, fie în război.”

Cercetătorii chinezi văd, de asemenea, valoare strategică în munca lor. Zhou Chun, cercetător la Ocean University care coordonează rețelele de senzori din oceanele Indian și Pacific, a declarat anul trecut că munca sa i-a arătat „dezvoltarea rapidă a capacităților de apărare maritimă și militare” ale țării sale.

Pe viitor, Zhou a promis să „transforme cele mai avansate realizări științifice și tehnologice în noi tipuri de capabilități de luptă” pentru forțele navale chineze.