Președintele american Donald Trump nu va câștiga Premiul Nobel pentru Pace nici în acest an, având în vedere războiul cu Iranul, însă influența sa va fi resimțită puternic de organismul care desemnează laureatul, potrivit experților citați de Reuters.
Anul trecut, premiul a fost acordat Mariei Corina Machado, o activistă anti-Maduro din Venezuela, în condițiile în care Trump a făcut un lobby public agresiv pentru ca distincția să-i revină lui. După câteva săptămâni, Machado i-a oferit medalia sa de aur președintelui american, în tentativa de a atrage sprijinul său pentru reinstaurarea democrației în Venezuela.
Anul acesta, Comitetul Nobel, format din cinci membri, va acorda o atenție sporită alegerii unei persoane capabile să reziste presiunilor exercitate de Trump, a declarat Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO).
„Cred că evenimentele de anul trecut legate de Premiul Nobel pentru Pace - faptul că Maria Corina Machado i-a oferit ulterior premiul lui Trump - vor influența unele dintre aspectele pe care le iau în considerare membrii comitetului”, a declarat el pentru Reuters.
„O preocupare a comitetului ar putea fi dacă acordarea premiului unei anumite persoane ar pute să o expună presiunilor din partea lui Donald Trump. Cred că membrii comitetului vor analiza dacă premiul ar putea face mai mult rău decât bine”, a adăugat acest oficial.
Potențialii laureați care l-ar sfida pe Trump: Papa Leon și Tribunalul Penal Internațional
Cu această abordare, potențialii laureați ar fi Papa Leon, Tribunalul Penal Internațional, Curtea Internațională de Justiție sau Francesca Albanese, raportor special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, afirmă experții. Anunțul oficial va fi făcut pe 9 octombrie.
Papa Leon - primul papă născut în SUA - a declarat că va continua să se pronunțe împotriva războiului, după ce președintele SUA l-a numit „slab” pentru că a criticat conflictul Statelor Unite cu Iranul. În plus, poziționarea Papei față de Inteligența Artificială, pledoaria sa pentru dialog și soluționarea pașnică a conflictelor, apelurile la respectarea migranților și activitatea sa umanitară ar putea justifica acordarea premiului.
„Papa reprezintă mai mult decât o simplă figură religioasă. El s-a impus ca o voce marcantă în sfera ideilor și a gândirii contemporane”, a declarat pentru Reuters Karim Haggag, director al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).
La rândul ei, italianca Albanese a fost ținta atacurilor publice din partea Statelor Unite și a Israelului din cauza poziției sale critice față de modul în care statul evreu a purtat războiul împotriva Hamas în Gaza și față de ocupația din Cisiordania.
Ce înseamnă o alegere sigură și care ar fi favoriții în acest caz
Pe de altă parte, remarcă Reuters, evenimentele de anul trecut ar putea avea ca efect orientarea către o alegere sigură, lipsită de controverse, care să nu riște să-l antagonizeze pe Trump, după ce acesta a blamat în mod direct Norvegia - țara unde se decide acordarea premiului - pentru faptul că nu i-a oferit distincția, anul trecut.
O astfel de alegere ar putea viza „Camerele de Răspuns la Situații de Urgență” din Sudan - o rețea de grupuri comunitare care oferă ajutor în timpul războiului civil - sau organizația neguvernamentală „Save the Children”, pentru sprijinul acordat copiilor din zonele de conflict.
Este adevărat că acest Comitet Nobel se află și sub presiunea de a reacționa la provocările lansate de Trump la adresa ordinii internaționale, ordine pe care instituția o prețuiește, a spus Oeivind Stenersen, istoric și autor al unor lucrări despre Premiul Nobel pentru Pace.
„Există o anumită presiune de a adopta o atitudine fermă față de Trump. În această situație internațională gravă, anul acesta se impune acordarea unui Premiu pentru Pace care să apere democrația liberală, dreptul internațional și drepturile omului”, a apreciat el într-o declarație pentru Reuters.
Asta ar favoriza Tribunalul Penal Penal Internațional, într-un moment în care Washingtonul pregătește sancțiuni împotriva acestei instanțe globale, însărcinate să judece lideri politici, militari sau persoane fizice acuzate de infracțiuni deosebit de grave, precum genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanității și agresiunile statale.
Dacă premiul ar merge către Curtea Internațională de Justiție (CIJ), ar fi recompensate respectarea suveranității națiunilor și soluționarea pașnică a disputelor.