Germania intenționează să cheme acasă cele două nave pe care le-a trimis în apele statului africat Djibouti, în perspectiva misiunii de deminare a Strâmtorii Ormuz.
Decizia de rechemare va fi luată dacă nu vor fi îndeplinite în curând condiţiile pentru desfăşurarea acestor vase în Strâmtoarea Ormuz, a declarat miercuri, la Berlin, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, relatează DPA, conform Agerpres.
"Navele nu vor aştepta la nesfârşit", a spus Pistorius într-o conferinţă de presă, alături de cancelarul Friedrich Merz şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.
El a menţionat că este imposibil de prevăzut când vor fi îndeplinite condiţiile pentru operaţiunile de securizare a rutei maritime strategice.
Conform presei germane, guvernul de la Berlin a trimis dragorul de mine Fulda şi nava de aprovizionare Mosel în regiune la mijlocul lunii iunie, pentru pregătirea operaţiunilor de deminare a Strâmtorii Ormuz.
Însă condițiile pentru efectuarea unor astfel de operațiuni ar necesita un acord privind încetarea durabilă a ostilităţilor, consimţământul statelor vecine Iran şi Oman şi aprobările legale necesare, inclusiv autorizaţia din partea Bundestagului, parlamentul german.
"În acest moment, nu există niciun scenariu pe care să mi-l pot imagina în zilele şi săptămânile următoare, în care să putem intra în Strâmtoarea Ormuz pentru a curăţa zona de mine", a subliniat Pistorius.
El a amintit că, marţi, Iranul a transmis un refuz clar Franţei pentru o misiune de acest gen.
Care este în prezent situația acordului SUA - Iran
În urmă cu două săptămâni, Donald Trump susținea că "toți aliații europeni" s-au oferit să curețe Strâmtoarea Ormuz de minele Iranului.
Aflat în Franța, la summitul G7, Trump a fost întrebat la momentul respectiv ce națiuni s-au oferit să ajute la eliminarea minelor iraniene din apele strâmtorii.
"Toate. Cele care au acest tip de echipament, dar și celelalte. Fiecare dintre ele s-a angajat să se implice", a răspuns el.
Președintele american a reluat afirmația sa cunoscută, conform căreia Statele Unite nu au nevoie de Europa pentru a redeschide Ormuz în urma acordului cu Iranul, dar a recunoscut că orice dragoare de mine pe care țările europene le-ar putea implica în acest proiect ar reprezenta "un lucru bun".
Trump a insistat că "reluarea imediată" a traficului prin Strâmtoarea Ormuz este beneficiul principal al memorandumului cu Iranul.
Între timp, soarta acestui memorandum pare să stea la mâna grupărilor care încearcă să se impună la Teheran.
Criticii acordului spun că Trump negociază de pe o poziție slabă
Televiziunea de stat iraniană a întrerupt, marți, un interviu înregistrat cu Mohammed Bagher Ghalibaf, președinte al Parlamentului de la Teheran și principalul negociator în tratativele cu SUA.
Conform unor informații din primele faze ale războiului declanșat la 28 februarie anul curent, Ghalibaf ar fi fost cel pe care administrația Trump l-ar fi dorit instalat la conducerea țării, în locul regimului teocratic al ayatollahului Khamenei.
Criticii memorandumului și ai negocierilor în curs susțin că administrația Trump negociază dintr-o poziție slabă, parțial pentru că republica islamică continuă să dețină un stoc de aproape jumătate de tonă de uraniu îmbogățit la 60%, care s-ar putea să nu fie accesibil imediat - în urma bombardamentelor americane din 2025 - dar care se află, totuși, în țară.
Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat săptămâna trecută că reducerea stocului iranian de uraniu sau transferul acestuia în străinătate rămâne o opțiune viabilă, în perspectiva unui "acord cuprinzător" între Washington și Teheran.