Antena 3 CNN › Externe › De ce a devenit Kaliningrad punctul fierbinte al lumii și amenință Putin cu războiul nuclear din cauza lui. Ce este Coridorul Suwalki

De ce a devenit Kaliningrad punctul fierbinte al lumii și amenință Putin cu războiul nuclear din cauza lui. Ce este Coridorul Suwalki

Adrian Dumitru
8 minute de citit Publicat la 12:00 03 Oct 2026 Modificat la 12:31 03 Oct 2026
Kaliningradul a fost hipermilitarizat de Kremlin și transformat într-o veritabilă „cazarmă”. Foto cu caracter ilustrativ de la parada de ziua Victoriei din Kaliningrad: Profimedia Images

Ultimele săptămâni au fost marcate de o escaladare extraordinară a discursului belicos al Rusiei, iar regimul de la Kremlin a mers până la a amenința direct NATO cu războiul nuclear pe canale diplomatice secrete. Ce stă, însă, în spatele acestui nou exercițiu de „zăngănit de săbii” al regimului Putin și de ce a devenit excalava Kaliningrad mărul discordiei?

Kaliningrad este o exclavă a Rusiei aflată între Lituania și Polonia, fiind înconjurată complet de teritoriu european și NATO. Rusia a transformat acest teritoriu într-o uriașă bază militară și îl folosește constant ca posibilă amenințare contra NATO în cazul unui război direct.

Kaliningradul servește drept o foarte facilă formă de amenințare pentru NATO pentru regiunea amenință direct Coridorul Suwalki, o fâșie de teritoriu NATO care conține granița polono-lituaniană și care ar putea fi foarte ușor folosit ca punct de „strangulare” a forțelor NATO, care s-a găsi într-o situația foarte complicată pentru apărarea statelor baltice, dacă s-ar ajunge la război cu Rusia.

Ce este coridorul Suwalki

Situația complicată actuală din zona frontierelor ruso-polono-lituaniene își are originile în felul în care au fost trasate granițele după Al Doilea Război Mondial. Uniunea Sovietică a dictat după 1945 noile granițe ale Poloniei, mutând, practic, întreaga țară mai la vest, anexându-i teritoriile din est și compensând-o în vest cu teritorii ale Germaniei înfrânte în război.

Frontiera polono-lituaniană în zona Suwalki a fost stabilită încă din 1920, când ambele țări erau încă independente, însă zona nu reprezenta un risc de securitate atunci pentru niciuna dintre cele două, pentru că frontiera poloneză se afla mult mai la est.

După 1945, când URSS-ul a anexat teritoriile din est ale Poloniei dar și cele trei state baltice, coridorul Suwalki a devenit o chestiune irelevantă, pentru că Polonia avea acum un singur vecin la este – Uniunea Sovietică.

Coridorul Suwalki. Ilustrație: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN

După prăbușirea URSS în 1991, coridorul Suwalki a „renăscut” – Lituania și Belarusul și-au declarat independența, iar configurația frontierelor a făcut ca Rusia să aibă teritoriu non-contiguu în afara granițelor sale – sub forma exclavei Kaliningrad.

După ce cele două țări au aderat la UE și NATO, situația s-a complicat și mai mult pentru că s-a ajuns la situația în care teritoriul NATO se află între două teritorii ostile – Belarusul vasal Rusiei și Kaliningrad.

Cum a apărut pe hartă exclava Kaliningrad și de ce o deține Rusia

Kaliningradul are o istorie similară cu a celorlalte schimbări teritoriale și de frontiere din regiune.

Înainte de război, el făcea parte din regiunea mai mare a Prusiei Orientale, o exclavă germană care fusese separată de restul teritoriului Germaniei după Primul Război Mondial, când Polonia renăscută a primit, pe baza criteriului etnic, teritoriul așa-numit ulterior „Coridorul Polonez”.

Prusia Orientală, înainte de reconfigurarea frontierelor de după Al Doilea Război Mondial. Ilustrație: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN

După Al Doilea Război Mondial, Germania pierdut teritoriile de la est de Oder, inclusiv Prusia Orientală, care a fost secționată în două jumătăți – sudul a revenit Poloniei, în timp ce nordul a fost anexat de URSS și a devenit regiunea Kaliningrad.

Împărțirea teritoriilor estice ale Germaniei după Al Doilea Război Mondial. Ilustrație: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN

Kaliningradul a rămas după război în componența Republicii Federative Socialiste Sovietice Ruse (RFSSR), însă pentru că era în componența URSS, frontiera Kaliningradului a fost doar una internă. Fără alte reconfigurări teritoriale interne după război, regiunea a rămas de jure parte a „Rusiei sovietice”, iar după prăbușirea URSS, actuala incarnație a statului rus (așa-zisa Federație Rusă) a moștenit suveranitatea juridică asupra teritoriului.

Cu o Lituanie și un Belarus independente, însă, Kaliningrad a rămas la statutul de exclavă, teritoriul său fiind separat de restul Rusiei.

De unde a început scandalul

Situația legată de Kaliningrad s-a complicat mai ales după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

De atunci, regiunea a devenit tot mai izolată, în condițiile în care țările europene învecinate au restricționat tranzitul și au început fortificarea propriilor frontiere ca răspuns la amenințarea regimului de la Kremlin.

În plus, Rusia a început să o folosească tot mai frecvente ca pe „platformă de lansare” a numeroaselor sale atacuri hibride contra Europei. Rușii lansează din Kaliningrad inclusiv operațiuni de sabotaj și bruiaj.

Scandalul amenințărilor a pornit în această vară, când Lituania, Polonia, Franța și alți aliați NATO au făcut exerciții militare în teritoriile alianței adiacente exclavei, pregătindu-se pentru acțiuni defensive în cazul în care regimul de la Kremlin chiar decide să atace NATO în viitorul apropiat.

Există informații că Rusia pregătește un atac asupra unui stat NATO în viitorul apropiat și că o astfel de „operațiune” ar putea fi direcționată împotriva unui stat baltic.

Polonia și Lituania lucrează inclusiv la un plan internațional pentru evacuarea civililor în cazul unei crize majore sau al unei amenințări militare. Dacă va fi nevoie, planul ar permite evacuarea unei părți a populației din Lituania, Letonia și Estonia peste granița cu Polonia.

Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național pentru Managementul Crizelor din Lituania, a anunțat că lucrările au început deja, iar reprezentanții Lituaniei și Poloniei analizează procedurile, logistica și capacitatea infrastructurii. Un plan detaliat va fi elaborat după ce Polonia și Lituania vor ajunge la un acord în acest sens.

Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor lituaniene „Vyčio Skliautas 2026”, începute pe 25 septembrie, prin care autoritățile testează sistemul național de mobilizare și cooperarea dintre instituții în cazul unei situații de criză.

Exercițiile se desfășoară până pe 3 octombrie, iar una dintre componentele practice este testarea procedurilor de evacuare a populației.

La antrenamente participă aproximativ 3.000 de oficiali, membri ai structurilor de ordine și reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale, autorităților locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale, alături de aproximativ 1.000 de voluntari. În Lituania a ajuns și o delegație formată din aproximativ 20 de reprezentanți ai mai multor organizații guvernamentale din Polonia.

În timpul exercițiilor sunt testate sistemele de avertizare a populației, organizarea punctelor de adunare și înregistrare, transportul și deplasarea persoanelor evacuate prin diferite regiuni. Polonia este implicată și în pregătirea evacuării transfrontaliere.

Autoritățile lituaniene au precizat că scopul exercițiilor este elaborarea și testarea procedurilor pentru situații de criză. Acestea sunt activități de pregătire și nu înseamnă că autoritățile se așteaptă la o amenințare iminentă.

Scrisoarea de la Kremlin

Rusia a trimis un mesaj secret către NATO prin canale diplomatice, în care avertizează că este pregătită să recurgă la arme nucleare dacă alianța militară occidentală încearcă să izoleze și să captureze regiunea Kaliningrad.

În documentul diplomatic secret Kremlinul a acuzat alianța occidentală că urmează un „parcurs periculos și nesăbuit”, care prezintă un „risc ridicat de conflict armat direct”. În text se spune că, în cazul unui conflict militar, Rusia va ataca imediat „centrele decizionale din țările membre ale alianței”.

„Aceasta este prima dată de la Războiul Rece când Rusia ne-a amenințat în acest fel. Deci, este grav”, a declarat un oficial de rang înalt din domeniul apărării dintr-o țară europeană. O sursă NATO a punctat, la rândul său, că e vorba de „încă o încercare a Rusiei de a intimida europenii”. 

Sursele consultate de Reuters au spus că, în cazul unui atac al Rusiei, răspunsul va fi „ferm” și că NATO nu va renunța la sprijinul pentru Ucraina. 

Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat primirea notei. „Am trimis un răspuns în care am menționat că NATO este o alianță defensivă și niciuna dintre acțiunile sau exercițiile noastre nu reprezintă o amenințare pentru nicio parte a Rusiei. Condamnăm ferm amenințarea cu forța, inclusiv orice retorică nucleară iresponsabilă”, a declarat Hart.

După trimiterea notei la sediul NATO, ambasadele rusești din mai multe țări europene au acuzat public blocul militar de „escaladarea tensiunilor” în regiunea Kaliningrad prin exerciții militare. Reprezentanții ruși au spus că Kremlinul nu intenționează să atace țările NATO, dar au adăugat că orice agresiune împotriva exclavei Kaliningrad va fi întâmpinată cu cel mai puternic răspuns posibil.

Anterior, ministrul adjunct de externe rus, Aleksandr Grușko, a acuzat Europa că ar fi exersat scenarii de blocadă navală și ocupare a regiunii Kaliningrad în timpul manevrelor Forței Expediționare Comune (JEF) conduse de Londra. 

Nikolai Patrușev, consilier al dictatorului Putin, a declarat, de asemenea, că țările NATO se pregătesc să cucerească Kaliningradul și a avertizat că Rusia va lansa un răspuns „imediat și zdrobitor” la orice agresiune militară împotriva regiunii. 

În luna iunie a acestui an, Vladimir Putin a promis că va apăra Kaliningradul „cu toate resursele” țării sale. El a spus că Flota Baltică ar trebui să fie forța principală în respingerea unui potențial atac asupra exclavei.

Kremlinul a activat și propagandiștii

Propagandiștii ruși și presa de stat de la Moscova au scris și despre o „nouă operațiune militară specială” care „va fi foarte scurtă”, a relatat agenția națională de știri din Ucraina, UNN.

O agenție de presă de stat rusă a publicat un material cu titlul „Rusia se confruntă cu o nouă operațiune militară specială. Va fi foarte scurtă”, în care este discutat un posibil război între Rusia și Lituania, conform informațiilor publicate de UNN. Autorul articolului este propagandistul rus Oleksandr Nosovici, director al publicației RuBaltic și membru al Consiliului rus pentru Politică Externă și de Apărare, scrie UNN.

În articol, propagandistul compară Lituania cu Ucraina și susține că, dacă ar fi desfășurate focoase nucleare, Rusia ar putea folosi asemenea arme împotriva statului baltic fără să trimită forțe terestre.

„Din moment ce adversarii noștri sunt primii care mută discuția în sfera amenințării nucleare, Rusia își poate permite chiar să renunțe la desfășurarea forțelor terestre. Sunt suficiente rachete cu focoase adecvate”, se spune în textul lui Nosovici.

Potrivit Dossier Center și televiziunii lituaniene LRT, Oleksandr Nosovici face parte dintr-o rețea de influență activă în statele baltice, coordonată de serviciile speciale ale Kremlinului, și primește instrucțiuni directe de la coordonatori din Rusia.

Publicația precizează că asemenea mesaje agresive din presa controlată de Kremlin apar pe fondul avertismentelor serviciilor europene de informații privind posibile pregătiri ale Rusiei pentru provocări. Serviciul danez de informații militare, serviciile de informații cehe și prim-ministrul polonez, Donald Tusk, au avertizat, anterior, că există riscul unor atacuri hibride sau al unor lovituri militare limitate ale Rusiei împotriva teritoriului unor state NATO în lunile următoare.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole