Legislația privind camerele de supraveghere la curte. Ce obligații ai dacă vrei să montezi camere

Tot mai mulți români aleg să își monteze camere de supraveghere pentru a-și proteja locuințele, însă puțini știu că instalarea acestora este reglementată strict de lege. De la protejarea vieții private a vecinilor până la respectarea GDPR, montarea unui sistem video la curte implică mai multe obligații legale. Iată ce prevede legislația actuală și care sunt pașii necesari pentru a monta legal camere de supraveghere pe proprietatea ta.

Ce spune legea despre camerele de supraveghere montate în curte

Instalarea camerelor de supraveghere („video”) pe proprietatea privată (ex. la curte) este permisă în România, dar supusă unor reguli clare, deoarece imaginile video pot constitui date cu caracter personal atunci când permit identificarea unei persoane. 

Cadrul legal relevant

• Regulamentul (UE) 2016/679 — cunoscut ca GDPR (Regulamentul general privind protecţia datelor) — reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv imaginile video în care pot fi identificate persoane.
• Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a GDPR în România.
• Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor — se referă, printre altele, la utilizarea sistemelor de supraveghere video în scopuri de pază.
• Legea nr. 40/2010 — completare privind, printre altele, supravegherea video pentru construcţii/montaje în spaţii private.

Principalele obligaţii şi limite pentru proprietarii de case

• Dacă camerele filmează exclusiv spaţiul privat propriu (curtea ta, faţada ta) şi nu surprind zonele publice sau proprietăţi ale vecinilor, utilizatorul are, în general, mai multă libertate. În această situaţie, mai puţine formalităţi ca operator de date pot fi necesare.
• Dacă însă camerele captează spaţii publice, trotuare, stradă sau proprietăţi ale altor persoane, atunci intră în sfera GDPR şi a legislaţiei privind protecţia vieţii private. În aceste cazuri proprietarul devine operator de date cu caracter personal şi trebuie să respecte obligaţii precum informarea persoanelor vizate, stabilirea temeiului legal al filmării, stocarea limitată etc.
• Camerele nu trebuie să fie orientate în mod direct spre curtea sau locuinţa vecinului, ferestrele acestuia, sau alte spaţii private pe care vecinul le poate avea legitima aşteptare de intimitate. Filmarea fără consimţământ a unei persoane în curtea lui/unei camere care îl surprinde poate încălca dreptul la viaţă privată şi poate avea consecinţe legale.
• Afişarea unui semn vizibil de tip „Zona supravegheată video” sau similar, cu informarea despre operatorul sistemului, scopul filmării, etc., este recomandată/sau cerută dacă filmarea vizează persoane identificabile.
• Termenul de păstrare a imaginilor este recomandat să nu depăşească un interval rezonabil (în practică ~30 de zile) dacă nu există motive justificate de păstrare mai lungă (ex: pentru litigii, investigaţii).
• Nerespectarea acestor reguli poate atrage sancţiuni din partea Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), dar şi acţiuni civile din partea persoanelor ale căror date/imagini au fost prelucrate ilegal.

Aspecte practice de reţinut

• Montarea unei camere la casa ta pentru a supraveghea curtea proprie este permisă, atâta timp cât nu înregistrezi în mod constant alte proprietăţi private.
• Dacă există riscul ca unghiul camerei să cuprindă proprietatea vecinului sau o zonă publică/trotuar, trebuie să iei în calcul obligaţiile suplimentare: informare, consimţământ, restrângerea unghiului etc.
• Acordul vecinilor nu este necesar automat, doar dacă camera nu filmază zonele lor private. Dar dacă filmează şi zona vecinului, pot interveni conflicte şi se poate cere repoziţionarea camerei.

Paşi pentru a monta legal camere de supraveghere la curte

Pentru a fi în legalitate atunci când instalezi camere de supraveghere la curte, poţi parcurge următorii paşi practici:

1. Definirea clară a scopului

   • Decide de ce vrei camera: protecţia bunurilor, monitorizarea accesului, descurajarea intrărilor nepoftite.

   • Asigură-te că scopul este legitim şi proporţional în raport cu drepturile persoanelor vizate (inclusiv vecinii).

2. Analiza amplasamentului şi unghiului de filmare

   • Verifică că instalarea camerei nu surprinde în mod direct curtea vecinului, intrarea lui, geamurile etc. Dacă da, ajustează unghiul sau mută camera.

   • Evită zones publice sau trotuare — dacă totuși filmezi zone care includ trecători sau alte persoane, aplicabilitatea GDPR devine clară.

3. Informare şi semnalizare

   • Dacă sistemul de camere captează persoane identificabile sau zone care pot include alţi proprietari, montează la vedere un indicator de supraveghere („Zona supravegheată video”, etc.).

   • Pune informaţii despre operatorul sistemului (nume, date de contact), scopul filmării, dacă este cazul.

4. Stabilirea unui interval de stocare şi politici de acces

   • Stochează imaginile pentru o perioadă rezonabilă (de regulă ~30 zile) dacă nu există motive speciale pentru păstrare mai lungă.

   • Asigură-te că accesul la imaginile înregistrate este limitat şi securizat. Dacă cineva solicită acces la datele care îl privesc, fii pregătit să răspunzi în conformitate cu GDPR.

5. Documentează şi păstrează justificările

   • În situaţii când camera filmează alți participanți (ex. vecini) sau zone comune, documentează decizia — motivul filmării, analizele de impact asupra intimităţii, eventual consimţământul vecinilor.

   • Dacă se consideră că sunt încălcate drepturi, fi pregătit să oferi justificări către ANSPDCP sau să ajustezi sistemul.

6. Revizuieşte periodic sistemul

   • Verifică dacă unghiurile, semnalizările şi stocarea sunt în continuare conforme.

   • Dacă modifici sistemul (ex. adaugi camere sau schimbă amplasamentul), repetă paşii de la 2 la 5.