Medici și asistente din București, verificați din cauza manichiurii și bijuteriilor după moartea copiilor infectați la spital în Iași

Sunt măsuri dure în spitale, după tragedia de la Spitalul Sfânta Maria unde 7 copii au murit din cauza bacteriilor. Zeci de asistente, medici și infirmiere ajung în faţa comisiilor de disciplină pentru că nu au respectat normele de igienă. Managerii au descoperit că angajaţii purtau bijuterii sau aveau unghii lungi, deşi regulamentul le interzicea. 

Igiena personalului medical în România – reguli adesea ignorate, în ciuda riscurilor

Legislația din țara noastră interzice personalului medical, în timpul activității, purtarea inelelor, brățărilor, ceasurilor sau a altor bijuterii. De asemenea, este interzisă purtarea unghiilor lungi, lăcuite sau artificiale.

După tragedia de la Spitalul „Sfânta Maria”, managerii mai multor unități medicale din Capitală au descoperit medici, asistente și infirmiere care nu respectau această regulă și i-au trimis în fața comisiilor de disciplină.

Încă din anul 2021, există un ordin al Ministerului Sănătății care interzice purtarea accesoriilor și a unghiilor false sau naturale, dacă sunt lungi. În prezent, zeci de angajați ai spitalelor Floreasca, „Matei Balș” sau Colentina au fost trimiși în comisia de disciplină pentru nerespectarea acestor prevederi.

Igiena mâinilor este extrem de importantă și joacă un rol esențial în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Cele mai multe bacterii se transmit, potrivit statisticilor, prin mâini care nu sunt igienizate corespunzător. Specialiștii atrag atenția că unghiile false favorizează înmulțirea bacteriilor într-o măsură mult mai mare, întrucât igienizarea corectă este dificilă, uneori chiar imposibilă.

Personalul medical nu are voie să poarte bijuterii

Schimbările din spitale întârzie să apară, chiar și după tragedia de la Spitalul „Sfânta Maria”. Ministerul Sănătății a anunțat o serie de măsuri pentru prevenirea unor astfel de evenimente tragice, inclusiv desemnarea unui epidemiolog dedicat secțiilor ATI, dar și intensificarea verificărilor în aceste secții, unde se înregistrează cele mai multe infecții asociate actului medical.

Pe hârtie, România are unele dintre cele mai „curate” spitale, însă realitatea este alta: infecțiile sunt subraportate, ceea ce înseamnă că nu se iau măsurile necesare pentru combaterea lor. Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în ultimii ani s-a constatat o stagnare în raportarea infecțiilor nosocomiale.

În primele șase luni ale acestui an, la nivel național, au fost raportate aproape 12.000 de infecții, cele mai multe fiind înregistrate la pacienți cu afecțiuni respiratorii sau digestive.

Conform datelor INSP, în primul trimestru din acest an, numărul infecțiilor raportate a scăzut cu 628 față de aceeași perioadă a anului trecut. România are o rată medie de raportare a infecțiilor nosocomiale de cel mult 2%, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 7%. În Germania, rata este de aproximativ 3,5%, iar în Danemarca ajunge la 5,3%.