Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău atenţionează cu privire la posibilitatea dispariţiei unor plante medicinale autohtone valoroase prin introducerea noilor tehnici genomice (NGT), în timp ce Asociaţia Patronală Planta Romanica evidenţiază creşterea riscului toxicologic, modificarea unor proprietăţi terapeutice şi pericolul uniformizării genetice sub care ar putea fi supusă farmacia verde.
Parlamentul European a semnat, pe 17 iunie, acordul privind plantele obţinute prin NGT, care marchează pasul final în adoptarea noii legislaţii propuse de Comisia Europeană în 2023.
Efectele noilor tehnici genomice asupra biodiversităţii şi agriculturii
Potrivit specialiştilor, acordul are efecte semnificative în domeniul agricol, BRGV Buzău subliniind că, deşi există beneficii ale pantelor obţinute prin biotehnologii, care pot fi mai rezistente la efectele schimbărilor climatice, pot avea nevoie de mai puţine îngrăşăminte şi pesticide, însă nu există un studiu pe termen lung asupra impactului lor asupra mediului şi speciilor autohtone.
"Vorbim despre organisme care au fost modificate prin aceste metode ale biotehnologiei moderne şi acestea, introduse în natură, afectează întreaga lume vegetală pentru că pot provoca dezechilibre, pot deveni invazive. Sunt afectate plantele prin polenizare pentru că, prin polenizare, practic, resursele genetice autohtone îşi pierd identitatea şi pot să apară plante noi care au alte caracteristici. Nu sunt studii de impact pe o perioadă mai lungă de timp, de aceea spun că nu avem proba timpului. Aceste organisme obţinute prin astfel de procedee, fie că vorbim de NGT sau OMG (organisme modificate genetic - n.r.), pot aduce bucurii sau speranţe cultivatorilor sau fermierilor, pentru că sunt nişte plante poate mai rezistente, mai productive, dar nu avem studii serioase de impact, ce se întâmplă cu acestea introduse în mediu de-a lungul timpului", a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.
BRGV deţine un portofoliu de peste 20.000 de soiuri de plante, cu precădere legume, specii de flori, dar şi plante aromatice sau medicinale.
Reprezentanţii instituţiei atrag atenţia că introducerea NGT-urilor ar putea afecta un sector de tradiţie al României şi o ramură deosebit de importantă, cea a farmaciei.
"Avem peste 200 de specii de plante aromatice şi medicinale, majoritatea sunt din flora spontană, autohtone, avem şi plante de cultură, dar am adus aici, din flora spontană, multe varietăţi de plante medicinale, de plante aromatice şi încercăm să le păstrăm, să le conservăm, aşa cum este specific cu băncii noastre, pe termen mediu şi lung. O parte din acestea încercăm să le cunoaştem mai bine din punct de vedere biochimic în cadrul laboratorului, altele să vedem cum se comportă în cultură. Sunt plante valoroase în domeniul culinar, vorbim de plante melifere care asigură polen pentru albine şi, nu în ultimul rând, ştim că peste 8.000 de medicamente din farmacii au substanţe active din aceste plante. Ar fi păcat să pierdem aceste tezaur pentru că nu am analizat foarte bine dacă se impune introducerea acestor plante obţinute prin mutageneză ţintită", a precizat Vînătoru.
El a adăugat că România ar avea potenţial să devină una dintre cele mai mari ţări producătoare de ceaiuri din lume dacă ar dezvolta industria plantelor aromatice şi medicinale.
"România ar fi trebuit să devină una dintre cele mai mari producătoare de ceaiuri din lume pentru că avem aceste resurse naturale şi ar fi bine să dezvoltăm această industrie prin protejare, printr-o atenţie deosebită acordată acestor plante. Ar putea deveni un culoar de nişă valoros pentru agricultura românească dacă am lua în calcul dezvoltarea plantelor aromatice şi medicinale. În trecut, în România veneau foarte mulţi bani din exportul de extracte sau chiar plante brute medicinale", a mai spus cercetătorul.
Plantele medicinale autohtone, în pericol de contaminare genetică
O serie de plante cu efecte dovedite în plan medicinal au dispărut sau pot fi găsite în flora spontană din ce în ce mai rar.
Factorii climatici au contribuit la restrângerea unor areale unde puteau fi indentificate, iar introducerea unor plante noi le-ar putea afecta şi mai mult, prin contaminare.
"Să ne gândim la arnică, pentru că este o plantă care este apreciată mult de lumea medicală, de lumea ştiinţifică. Din păcate în România, a început să fie întâlnită din ce în ce mai rar. Noi încercăm să o conservăm, să punem la punct tehnologia de cultivare şi de producere a seminţelor. Varietăţile de salvie din flora spontană, sunătoarea, o plantă care este apreciată de lumea medicală, gălbenelele. Vorbim de substanţe, de plante care conţin substanţe şi unele sunt chiar foarte puternice. Ne gândim la boicil, care era un produs medical care a fost obţinut dintr-o plantă otrăvitoare şi care acum este pe care dispariţia, spânzul, o plantă foarte puternică, cu o compoziţie biochimică de excepţie. Specialiştii au ştiut să extragă în laborator cantităţile necesare şi să obţină un produs mult apreciat de lumea medicală. Pelinul care era prezent aproape în toate zonele ţării, acum a început să fie din ce în ce mai rar. Aveam o varietate mare de mentă. Prin introducerea unei plante noi, prin mutaţii genetice controlate în timp, am putea să avem probleme, s-ar putea pierde resurse valoroase prin contaminare. Sunt foarte multe specii pe care le găsim foarte rar pentru că au fost exploatate neraţional", a subliniat Costel Vînătoru.
În plus, specialiştii în domeniu atenţionează că autorităţile de reglementare europene au asimilat plantele medicinale şi aromatice culturilor agricole, atunci când au decis introducerea NGT în agricultură.
Dincolo de componentele active ale unor plante care sunt utilizate în alte scopuri decât cele alimentare, noile tehnologii ar putea afecta compoziţia, profilul şi eficacitatea unor plante medicinale.
Industria plantelor medicinale cere evaluări riguroase şi măsuri de protecţie
Preşedintele Asociaţiei Patronale Planta Romanica, Anca Daniela Raiciu, a afirmat că "o modificare genetică poate creşte în concentraţie un anumit metabolit, scade altul, se modifică raportul dintre substanţele active, se schimbă biodisponibilitatea, creşte riscul toxicologic şi se modifică efectul farmacologic".
"De exemplu, la mentă se poate modifica raportul mentol-mentonă şi se schimbă calitatea uleiului volatil care se utilizează pentru ameliorarea anumitor tipuri de afecţiuni, sau pentru aromaterapie. La levănţică se modifică raportul dintre linalol şi acetat de linalil, substanţe active, se influenţează profilul aromatic, dar şi efectul pe care îl are levănţica de relaxare şi calmare. La muşeţel se modifică compuşi precum apigenina şi bisabololul şi poate fi afectată activitatea antiinflamatoare pe care o poate avea muşeţelul asupra anumitor tipuri de afecţiuni. La gălbenele se modifică carotenoidele, ceea ce duce la modificarea activităţii antiinflamatoare şi cicatrizante, pentru că plantele medicinale şi aromatice au foarte multe proprietăţi terapeutice. Pe de altă parte, apare riscul apariţiei unor compuşi nedoriţi, pot apărea compuşi noi în cantităţi neobişnuite, se schimbă profilul antioxidant, profilul antiinflamator, se modifică gustul, mirosul, stabilitatea produsului respectiv", a declarat, pentru AGERPRES, Anca Daniela Raiciu.
Poziţia Asociaţiei Planta Romanică nu este anti-ştiinţifică, a afirmat aceasta, punctând că, înaintea promovării şi aprobării unor astfel de proiecte ar fi trebuit să existe o dezbatere publică, o evaluare toxicologică şi discuţii legate de trasabilitate şi etichetare.
"Cea mai mare problemă este faptul că aceste plante medicinale şi aromatice sunt folosite de persoane vulnerabile, în general cele aflate la vârsta a treia. Sunt persoane cu afecţiuni cronice sau pacienţi care au polimedicaţie sau persoane cu alergii şi atunci, la aceste afecţiuni se adaugă şi problemele pe care le-ar putea da aceste tipuri de plante medicinale şi aromatice modificate genetic. Asociaţia nu a fost consultată, eu prevăd un dezastru natural la acest nivel. Noi o să încercăm mai multe întâmpinări pe acest subiect, lipseşte studiul pe termen lung al utilizării acestor tipuri de plante. Biodiversitatea este în pericol. Pentru România, biodiversitatea plantelor medicinale este o resursă strategică şi nu ar fi trebuit să fie sacrificată pentru o uniformizare genetică dictată de piaţă. Este un risc pentru agricultura ecologică, pe de altă parte, este şi o problemă economică majoră, pentru că fermierii depind de seminţe brevetate, şi în acest caz, dacă se brevetează materialul genetic, micii producători vor fi excluşi. Cercetarea publică poate deveni dependentă de licenţe, iar biodiversitatea va fi controlată de companii mari", a subliniat Anca Daniela Raiciu.
În contextul dat, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, specialiştii vor încerca să facă demersuri pentru a fi stabilite măsuri atât pentru protejarea biodiversităţii şi siguranţa unor produse, cât şi pentru apărarea intereselor cultivatorilor şi zonei naţionale de cercetare.
"Vom încerca să realizăm nişte intervenţii prin partenerul nostru cu sediul la Bruxelles, o asociaţie a producătorilor de suplimente şi produse din UE. Fiind chimist, farmacist şi conferenţiar universitar (...), cunosc ceea ce trebuie făcut, numai că de fiecare dată mă trezesc în faţa faptului împlinit, iar operatorul economic care se regăseşte la noi în patronat este uimit şi mă întreabă cum de ei n-au ştiut. Am găsit deschidere recent la Consiliul IMM România. Am intrat în IMM România acum o lună şi jumătate şi sperăm că prin IMM România să încercăm să rezolvăm cât mai multe probleme de acest fel. La nivelul Comitetului Tehnic al Ministerului Agriculturii, din care fac parte, comitet format din câţiva specialişti care realizează lista plantelor permise şi interzise în suplimentele alimentare, se discută ceea ce ar trebui făcut", a anunţat preşedintele Planta Romanica.
Conform Comisiei Europene, noua legislaţie distinge două tipuri de plante NGT. Plante NGT din categoria 1 sunt cele care ar putea apărea şi în mod natural sau prin ameliorare convenţională care vor fi supuse unei proceduri de verificare şi vor fi tratate ca plante convenţionale, fiind exceptate de la legislaţia privind OMG-urile. Plante NGT din categoria 2 sunt cele cu modificări mai complexe şi care vor fi supuse procedurilor de evaluare a riscurilor şi autorizare prevăzute în legislaţia privind OMG-urile, precum şi cerinţelor de trasabilitate şi etichetare aferente.