Copilul resimte totalitatea temerilor noastre, adică simte frica noastră de ceea ce o să urmeze și stând și nenfăcând nimic toată ziua se uită doar la telefon sau în tabletă.
Creierul lui transmite dorința de a face ceva fizic sau mental în dorința de a mânca. Mănâncă orice, oricând, oricum, din cauza lipsei de program.
Ronțăitul permanent se poate tranforma întro posibilă dependență atâta timp cât copilul nu e băgat în sema. Dacă îl susții, faci lecții împreună, te joci împreună, copilul este ajutat. Este foarte importat să fii prezent lângă copil fizic și emoțional.
Bine pentru copii noștri ar fi ca noi părinții să îi susținem, să îi ajutăm, să îi ocrotim cu adevărat. Când ușile la case s-au închis nu însemnă că noi părinții ne-am închis. Copii au nevoie de părinți, au nevoie de noi.
Cum sunt afectați copiii de izolarea la domiciliu