În timp ce în cea mai mare parte a Uniunii Europene șantierele au încetinit, România a fost țara cu cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții în luna iunie 2026, arată datele publicate, joi, de Eurostat, notează Agerpres.
La nivelul întregii Uniuni, activitatea din construcții a scăzut cu 1% în iunie față de mai, iar în zona euro cu 1,3%.
România a mers însă exact în sens invers: aici lucrările au urcat cu 4,9%, cel mai mare avans dintre toate statele membre. Pe locurile următoare s-au situat Suedia, cu o creștere de 2%, și Țările de Jos, cu 1%. Interesant este că saltul românesc din iunie a venit imediat după o lună mai slabă, mai, când construcțiile scăzuseră cu 2,2%.
Diferența e și mai vizibilă dacă ne uităm la evoluția de la an la an. Comparativ cu iunie 2025, construcțiile au scăzut ușor în zona euro (cu 0,7%), dar au crescut per total în UE (cu 0,2%). La acest capitol, cele mai spectaculoase creșteri au fost în Slovenia (22,9%) și România (18,4%). Și aici ritmul românesc se menține ridicat de la o lună la alta: în mai, avansul anual fusese de 17,2%.
Ce spun datele de acasă
Cifrele Eurostat se potrivesc cu ceea ce arătase deja Institutul Național de Statistică (INS).
Statisticienii raportează datele în două feluri, de aceea apar procente diferite. Prima este seria brută, care ia cifrele așa cum sunt, fără corecții. A doua este seria ajustată, în care specialiștii elimină efectele care țin de calendar și de sezon – de exemplu faptul că o lună are mai multe zile lucrătoare decât alta sau că vara, în mod firesc, se construiește mai mult decât iarna. Seria ajustată e cea care arată tendința reală, iar creșterea de 4,9% raportată de Eurostat este exact această cifră, doar că e „curățată”.
Pe seria brută, saltul din iunie față de mai a fost mult mai mare, de 20,1%. Creșteri s-au văzut peste tot: la reparațiile capitale (+25,9%), la construcțiile noi (+20,2%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (+15,7%).
Dacă ne uităm la tipul de construcții, au avansat lucrările de inginerie civilă – adică drumuri, poduri, rețele (+24,2%), clădirile nerezidențiale, precum birouri sau hale (+19,8%), și clădirile rezidențiale, adică locuințele (+10%).
Pe seria ajustată, mai apropiată de realitatea de fond, creșterea de 4,9% s-a împărțit astfel: reparații capitale (+7,2%), întreținere și reparații curente (+4,5%) și construcții noi (+4,1%). La tipurile de construcții, cel mai bine au stat clădirile nerezidențiale (+6%), urmate de locuințe (+4,7%) și de lucrările inginerești (+2,4%).
Cel mai bine a mers construcția de locuințe
Comparativ cu iunie de anul trecut, pe seria brută, volumul total al lucrărilor a crescut cu 19,9%, cu avansuri la reparațiile capitale (+22,5%), la construcțiile noi (+21,9%) și la întreținere (+11,6%). Aici iese în evidență un lucru: cea mai mare creștere a fost la clădirile rezidențiale, care au sărit cu 43,9% față de anul trecut – semn că se construiesc din nou multe locuințe. Au urmat clădirile nerezidențiale (+21,5%) și construcțiile inginerești (+12,7%).
Pe seria ajustată, creșterea anuală totală a fost de 13,1%, cu sporuri la reparațiile capitale (+19%), construcțiile noi (+17,5%) și lucrările de întreținere (+8,7%). Și de data aceasta, locuințele au condus detașat, cu un plus de 39,6%, înaintea clădirilor nerezidențiale (+18,9%) și a construcțiilor inginerești (+8,6%).