Oamenii de știință au creat un nanomaterial uşor ca o pană, care captează umiditatea din aer și o transformă în apă potabilă

Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă internaţională au creat un nanomaterial excepţional de uşor, care poate extrage în mod eficient cantităţi semnificative de apă potabilă curată din umiditatea prezentă în aer, informează agenţia de presă Xinhua, potrivit Agerpres.

Acest nanomaterial, un aerogel de oxid de grafen îmbunătăţit cu calciu, absoarbe vaporii de apă de trei ori mai repede decât tehnologiile existente, în timp ce reţine o cantitate de apă de peste trei ori mai mare decât propria greutate, potrivit unui comunicat de presă publicat luni de Universitatea New South Wales (UNSW) din oraşul australian Sydney.

Proiectul, coordonat de Centrul de Excelenţă pentru Ştiinţa şi Inovaţia Carbonului din cadrul Consiliului de Cercetare din Australia (ARC COE-CSI), la care a participat şi profesorul Kostya Novoselov, laureatul premiului Nobel pentru fizică pe anul 2010, în prezent cercetător la Universitatea Naţională din Singapore, a descoperit că introducerea ionilor de calciu în oxidul de grafen a produs o sinergie moleculară neaşteptată, se arată în acelaşi comunicat. 

Această sinergie întăreşte legătura de hidrogen, permiţând o absorbţie a apei semnificativ mai mare decât cea obţinută de fiecare componentă în parte, descrisă de cercetători ca un efect de tip „1+1>2”, precizează acelaşi comunicat de presă.

„Această legătură de hidrogen mai puternică decât se anticipa este unul dintre motivele aflate în spatele capacităţii extreme a noului material de a absorbi apa”, a declarat Ren Xiaojun, profesor la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor din cadrul UNSW şi, totodată, principalul autor al studiului. 

Noul nanomaterial ar putea combate deficitul global de apă

Structura nanoporoasă a acestui aerogel accelerează captarea apei şi permite eliberarea ei cu energie redusă la doar 50 de grade Celsius, ceea ce îl face un material ideal pentru regiunile cu deficit de apă, au explicat cercetătorii, adăugând că, având în vedere faptul că 2,2 miliarde de oameni nu beneficiază de apă potabilă sigură la nivel global, această tehnologie ar putea accesa rezervorul atmosferic de 13 milioane de gigalitri al Pământului.

„Tehnologia noastră va avea aplicaţii în orice regiune în care există suficientă umiditate, dar un acces limitat sau o disponibilitate limitată la apă potabilă curată”, a declarat Rakesh Joshi, profesor-asociat la UNSW. 

Noul studiu, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), combină abordările experimentale şi teoretice, utilizând supercomputerul „Australian National Computational Infrastructure” din Canberra pentru a realiza simulări avansate, au declarat cercetătorii.

Partenerii din industrie lucrează deja la extinderea acestei tehnologii, dezvoltată de o echipă internaţională ai cărei membri provin din Australia, China, Singapore şi India.