Energia nucleară ar putea asigura independența energetică a Europei, însă costurile inițiale ridicate, problemele legate de gestionarea radiațiilor și a deșeurilor, dar și amintirea accidentului de la Cernobîl, au contribuit, de-a lungul ultimelor decenii, la reticența multor țări. Totuși, Europa are un exemplu de succes: Franța. Peste 60% din necesarul de energie al acestei țări e acoperit de energia nucleară, iar analiștii cred că din ce în ce mai multe țări sunt tentate să-i urmeze exemplul, relatează CNBC.
Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz din cauza războiului dintre SUA și Iran a scos la iveală vulnerabilitatea continentului la întreruperi ale importurilor de energie.
Șeful Agenției Internaționale de Energie, Fatih Birol, a declarat anterior pentru CNBC că energia nucleară va primi un „impuls” din cauza crizei de aprovizionare și a îndemnat guvernele să-și consolideze reziliența prin surse alternative de energie.
Energia nucleară produce semnificativ mai puține emisii decât combustibilii fosili, centralele ocupă spațiu redus în peisaj, iar reactoarele sunt extrem de fiabile în orice condiții meteorologice.
„Cred că energia nucleară trebuie să joace un rol major în rezolvarea acestei probleme pentru Europa”, a declarat pentru CNBC Chris Seiple, vicepreședinte al diviziei de energie și regenerabile a Wood Mackenzie.
„Este scumpă, dar foarte eficientă”
SUA, China și Franțea sunt mai bine poziționate pentru a face față șocului de aprovizionare provocat de război, în parte deoarece sunt cei mai mari trei producători de energie nucleară la nivel global.
„Dacă nu ai o sursă naturală de energie, costurile tale energetice vor fi mai mari pentru a o importa din altă parte sau va trebui să construiești într-o anumită măsură capacități nucleare.
Este scumpă, dar foarte eficientă, așa cum a demonstrat Franța. Prețurile energiei în Franța sunt semnificativ mai mici decât în Germania”, a declarat pentru CNBC Michael Browne, strateg global de investiții la Franklin Templeton.
Franța este exemplul de manual al Europei în acest domeniu. Peste 60% din necesarul de energie al Franței este acoperit de energia nucleară.
Rămâne de văzut dacă alte țări europene, precum Regatul Unit sau Germania, care timp de decenii au dezafectat reactoare, vor decide să-și extindă capacitățile nucleare pentru a se proteja mai bine de viitoare șocuri în aprovizionarea cu energie.
Din ce în ce mai multe țări iau măsuri în această direcție. De exemplu, războiul cu Iranul reprezintă „un punct de cotitură semnificativ” pentru Coreea de Sud în direcția renunțării la petrol și orientării către alternative, potrivit ministrului Climei, Kim Sung-hwan.
Într-un interviu acordat CNBC, acesta a declarat că energia nucleară și sursele regenerabile vor constitui „cei doi piloni centrali” ai viitorului sistem energetic.
O perspectivă pe termen lung
Analiștii consideră că există argumente solide pentru creșterea rolului energiei nucleare ca element-cheie al strategiei energetice a țărilor europene.
În 2025, energia nucleară reprezintă doar 11,8% din mixul energetic total al Europei, în timp ce petrolul și gazele depășesc încă o treime, potrivit datelor Eurostat.
„Cea mai simplă modalitate de a asigura securitatea energetică este diversificarea surselor. Greșeala făcută de Germania și de multe alte țări europene a fost să pună ideologia pe primul loc, considerând că energia nucleară este nocivă”, a declarat pentru CNBC Adnan Shihab-Eldin, cercetător senior la Oxford Institute for Energy Studies.
Însă, punerea în funcțiune a centralelor poate dura însă decenii. Proiectul Hinkley Point C din Regatul Unit, primul reactor nuclear al țării în peste 30 de ani, a început în 2016 și nu este așteptat să fie finalizat decât spre sfârșitul deceniului.
Acesta va furniza electricitate pentru 6 milioane de persoane și aproximativ 7% din necesarul energetic al țării.
Flamanville 3, inaugurat în 2024 în Franța, a avut nevoie de 17 ani pentru a deveni operațional.
„Până când o centrală nucleară aprobată astăzi va deveni efectiv funcțională, peisajul energetic ar putea arăta foarte diferit. Proiectele de energie regenerabilă pot fi, de asemenea, implementate mult mai rapid”, a declarat pentru CNBC Chris Aylett.
Cheia succesului pentru proiectele nucleare europene, potrivit lui Seiple de la Wood Mackenzie, este găsirea unor metode mai ieftine de construcție. Acest lucru ar presupune utilizarea tehnologiilor mai accesibile din China, o strategie greu de pus în practică având în vedere că Europa vrea să își reducă dependența de Beijing.
„În afara SUA și Europei, restul lumii a găsit o cale de a construi centrale nucleare competitive din punct de vedere al costurilor. Este mai degrabă o chestiune de reglementare și de formare a forței de muncă necesare”, a adăugat el.
Cooperarea pare puțin probabilă.
„În principiu, colaborarea cu firme chineze pentru dezvoltarea energiei nucleare în Europa ar putea fi mai ieftină și mai rapidă, dar pare greu de realizat din punct de vedere politic, având în vedere preocupările legate de securitate și pierderea industriilor strategice”, a adăugat Aylett de la Chatham House.
Oamenii încă se tem de centralele nucleare
Cele mai grave două dezastre nucleare din istorie, accidentele de la Cernobîl și Fukushima, au afectat imaginea acestei tehnologii în ochii publicului, determinând politicienii să renunțe la proiecte.
Însă a doua criză energetică a Europei din ultimii patru ani ar putea schimba percepțiile, potrivit lui Aylett.
„Energia nucleară este văzută ca o sursă 'internă' de energie, deoarece lanțul său de aprovizionare nu este la fel de expus turbulențelor geopolitice și șocurilor de preț ca petrolul și gazele. Climatul politic este, de asemenea, mai favorabil, guvernele din Europa și nu numai reanalizând moratoriile anterioare și angajându-se să promoveze energia nucleară”, a spus el.
Cu toate acestea, pregătirea generațiilor viitoare pentru a înțelege complexitatea dezbaterii privind energia nucleară „nu este pentru cei slabi de inimă”, a spus Shihab-Eldin. „Este nevoie de reluarea educației, deoarece prin educație publicul va susține politicienii, iar politicienii vor răspunde publicului.”