Kremlinul a orchestrat o campanie de supraveghere, cu drone lansate de pe nave ale flotei fantomă, timp 18 luni, care a vizat situri nucleare din Marea Britanie, Franța, Belgia și Olanda, au declarat cercetătorii. Analiza Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) a 144 de incidente din peste o duzină de țări, începând cu sfârșitul anului 2024, a concluzionat că serviciile secrete rusești au operat cu „impunitate substanțială”, lăsând autoritățile din întreaga Europă nedumerite și confuze, scrie The Guardian.
Dronele au fost observate în mod repetat deasupra bazelor aeriene și a aeroporturilor, însă niciuna nu a fost capturată sau doborâtă de armatele occidentale, dezvăluind un eșec strategic în apărarea aeriană a NATO, despre care grupul de experți a spus că „a fost recunoscut în secret în întreaga Europă”.
Baza RAF Lakenheath din Suffolk, o bază britanică care era pregătită să găzduiască arme nucleare americane, și baza franceză de submarine nucleare de la Île Longue din Bretania s-au numărat printre siturile vizate de dronele neînarmate despre care se crede că au fost lansate de pe mare.
Guvernele europene au fost reticente în a acuza Rusia că se află în spatele incidentelor, dar Charlie Edwards, cercetător senior la IISS, a declarat că „fiecare guvern cu care am vorbit a spus că ar saluta publicarea raportului”.
Incidentele analizate includ:
Dronele neobișnuite care au zburat la joasă altitudine spre bazele aeriene RAF Lakenheath, RAF Fairford din Gloucestershire și cel puțin alte două baze ale forțelor aeriene americane din Anglia la sfârșitul lunii noiembrie 2024. Arme nucleare americane au fost desfășurate la Lakenheath în iulie 2025.
Dronele ar fi putut fi pilotate de pe petrolierul Seasons 1 din Marea Nordului, lângă Essex, sau de pe Hav Dolphin, o navă de marfă care naviga spre docurile din Hull la momentul respectiv. De asemenea, Hav Dophin era suspectat că se afla în spatele unor observări la o bază de submarine din nordul Germaniei în luna mai a anului următor.
Un elicopter al poliției a încercat să urmărească dronele care zburau în Regatul Unit, dar s-a retras din motive de siguranță.
„A fost sugerată lansarea unui laser anti-dronă, dar în cele din urmă nu s-a realizat”, se arată în raport.
Cinci drone au fost detectate deasupra bazei franceze Île Longue, unde se află arsenalul de rachete nucleare lansate de pe mare al țării, în decembrie 2025. Trei nave din flotă fantomă a Rusiei se aflau la o distanță cuprinsă între 100 și 200 km în largul țărmului, iar Hav Dolphin se afla la 220 de mile marine distanță, în apropiere de Insula Wight.
Au mai fost analizate și incursiunile cu drone din noiembrie și decembrie 2025 deasupra bazelor aeriene Kleine-Brogel din Belgia și Volkel din Olanda, unde sunt depozitate arme nucleare americane lansate din aer, într-un moment în care navele flotei fantomă a Rusieo se aflau în apele internaționale din Marea Nordului.
Dronele au fost probabil lansate de pe nave „cu navigație întunecată” care operau în largul coastelor țărilor vizate, cu dispozitivele de urmărire cu transponder dezactivate, se arată în raport. Se crede că alte nave au acționat ca nave de recuperare de semnale folosind tehnici de control al dronelor învățate pentru prima dată în timpul războiului din Ucraina.
„Evaluăm că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie coordonată cu drone deasupra Europei care a cuprins peste o duzină de țări NATO și Irlanda”, a declarat Edwards.
„A reprezentat o serie de succese tactice pentru Kremlin și un eșec strategic al apărării aliate, care a fost concepută pentru amenințări militare convenționale, mai degrabă decât pentru drone ieftine, zburând la joasă altitudine și relativ mici”, a mai spus el.
Motivațiile Rusiei sunt considerate a fi un amestec de supraveghere nucleară, recunoaștere generală, cartografierea logisticii militare și a lanțurilor de aprovizionare și „uzură economică și război psihologic”.
Numărul semnificativ de observări cu drone în Europa a atins un vârf anul trecut, cu peste 30 în septembrie și din nou în noiembrie, cele mai multe având loc în Germania. Se pare că acestea au scăzut de când marinele europene au început să confiște navele flotei fantomă în 2026.
Alte incidente includ o serie de observări de drone în septembrie 2025 în Danemarca, care au forțat închiderea aeroportului din Copenhaga și a altora din țară. Patru petroliere din flotă navigau în apropierea Danemarcei la momentul respectiv, inclusiv Boracay, o navă pe care comandourile franceze au confiscat-o patru zile mai târziu.
Boracay a fost eliberată câteva zile mai târziu, dar abordarea a dezvăluit că petrolierul avea un căpitan chinez și doi cetățeni ruși angajați de Moran Security Group, o companie militară privată rusă.
„Identificarea a doi contractori militari privați ruși a confirmat militarizarea petrolierelor din flot fantomă, nu ca ipoteză, ci ca practică operațională”, se arată în raportul IISS.
Cercetătorii au sugerat, de asemenea, că patru drone au fost observate zburând deasupra unei nave a marinei irlandeze spre coasta țării în decembrie 2025, în seara de după o vizită a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Nava Vezhen, care arbora pavilion maltez, naviga la aproximativ 30 de mile marine nord-vest de Dublin.
Autoritățile suedeze reținuseră nava în ianuarie 2025 în legătură cu deteriorarea unui cablu submarin de fibră optică, dar au eliberat-o după ce incidentul a fost considerat accidental.
Se crede că, în campanie, au fost folosite mai multe modele de drone, deși niciunul nu a fost confirmat. Orlan-10, o dronă de recunoaștere, are o rază de acțiune de 480 km și poate zbura aproximativ 12 ore, ceea ce îi permite să fie lansată și pilotată de la o distanță considerabilă față de ținte.