Ce cadouri le-a oferit premierul italian Giorgia Meloni miniştrilor săi, de Crăciun
Publicat acum 1 ora si 4 minute
Majoritatea adolescenților știu deja că pe rețelele sociale îi așteaptă teorii conspiraționiste fără bază, propagandă partizană și deepfake-uri. Elevii profesoarei Valerie Ziegler nu doar că știu – sunt antrenați să le recunoască.
La Abraham Lincoln High School din San Francisco, ea îi învață pe elevii ei despre guvernare, economie și istorie și să consulte mai multe surse, să identifice conținutul menit să stârnească furie, să se întrebe care sunt interesele influencerilor și să găsească metode prin care pot deosebi imaginile și videoclipurile false generate de inteligența artificială de cele reale, scrie The New York Times.
Valerie Ziegler, 50 de ani, face parte dintr-un grup de profesori din California care încearcă să pregătească elevii pentru o lume online care se schimbă de la o lună la alta.
Politicile de moderare ale platformelor de social media s-au slăbit, ceea ce face mai ușor să minți și mai greu să ai încredere. Iar inteligența artificială evoluează atât de repede și creează conținut atât de convingător, încât chiar și specialiștii antrenați să o detecteze sunt uneori depășiți.
California este în fața multor alte state în ceea ce privește educația pentru alfabetizare digitală, dar chiar și aici standardele oficiale nu sunt așteptate mai devreme de 2026. Așa că profesoara Ziegler și mulți colegi de-ai ei își construiesc singuri cursurile, folosind resurse de la organizații nonprofit și adaptând materiale mai vechi la realitățile noi, cum ar fi aplicațiile video bazate pe inteligență artificială.
Orele sunt bazate pe practică: verifică postări de pe TikTok despre istorie, discută despre simbolurile de verificare care pot fi cumpărate și învață elevii să nu se lase păcăliți de aparențe.
Profesorii și bibliotecarii americani încearcă de ani buni să îi pregătească pe copii pentru pericolele online, dar ultimii ani au arătat că este o misiune în permanentă alergare după o țintă care se mișcă.
Eforturile lui Ziegler arată cât de greu este să ții pasul cu platforme noi, aplicații și avansuri în inteligența artificială.
„Îi trimitem pe acești copii în lume și se presupune că noi ar trebui să le fi oferit abilitățile necesare”, spune ea. „Partea complicată este că noi, adulții, învățăm această abilitate în același timp cu ei”.
Problema este și politică. Finanțarea federală pentru educație nu este mare, iar studiul dezinformării și al manipulării online a fost politizat și uneori penalizat. Între timp, AI intră din ce în ce mai mult în școli, ajungând la copii tot mai mici, chiar dacă pericolele sunt tot mai clare.
Un sondaj realizat de News Literacy Project pe 1.110 adolescenți a arătat că doar 4 din 10 au avut vreun curs de alfabetizare media. În schimb, 8 din 10 au spus că au întâlnit teorii conspiraționiste pe social media, inclusiv ideea falsă că alegerile din 2020 au fost fraudate, iar mulți au recunoscut că au fost tentați să creadă cel puțin una dintre narațiuni.
În clasă, profesoara Ziegler le explică elevilor – care se numesc singuri „screenagers” – că feedurile lor sunt controlate de algoritmi extrem de sensibili și că numărul mare de urmăritori nu înseamnă încredere. Într-un exercițiu, elevii au învățat să facă diferența între o pagină serioasă de istorie și una satirică, cu nume similar. De atunci, reflexul lor este clar: verifică.
„Ăsta este punctul de plecare”, spune Xavier Malizia, 17 ani.
Ziegler a început să predea alfabetizare în AI anul trecut, folosind materiale de la organizații specializate în educație digitală și colaborând mult cu bibliotecarii și alți profesori.
Elevii spun că deja au fost puși în situații reale. Riley Huang, 17 ani, povestește că aproape a fost păcălită de clipuri fabricate care îl prezentau pe influencerul și boxerul Jake Paul într-o ipostază falsă. Elisha Tuerk-Levy, 18 ani, spune că unele clipuri arată atât de real încât te șochează, dar totuși „imaginile sunt uneori prea line” - un indiciu bun pentru a le depista.
Zion Sharpe, 17 ani, observă că multe conturi care postează constant AI par suspecte tocmai pentru că repetă aceeași voce, același chip, același ritm.
„Este cam înfricoșător, pentru că încă avem multe de văzut”, spune el. „Simt că acesta este doar începutul”.
Politicienii încep și ei să reacționeze. În SUA, tot mai multe state introduc legi care cer predarea alfabetizării digitale și media, inclusiv despre sănătate mentală, dezinformare și cyberbullying. Dar multe dintre aceste reguli sunt lente, opționale sau nu iau în calcul explozia inteligenței artificiale.
„Îmi doresc absolut să putem face lucrurile să se întâmple mai repede”, spune democratul Marc Berman, autor al unor proiecte legislativ în California. „Este vorba despre a întări acele abilități fundamentale astfel încât, indiferent ce tehnologie va apărea, tinerii să știe să facă față”.
În paralel, universități precum MIT și școli precum districtul școlar din San Diego organizează deja cursuri dedicate AI și dezinformării. Profesorii învață din mers, la fel ca elevii.
Elevii lui Ziegler sunt inteligenți, atenți, dar uneori volumul uriaș de mizerie online poate copleși pe oricine.
La o oră din noiembrie, au discutat despre valul de conținut manipulator apărut în timpul alegerilor din New York, unde imagini false generate de AI au fost distribuite chiar și de politicieni importanți. Postările mincinoase au strâns sute de mii de vizualizări. Cele corecte, mult mai puține.
La un moment dat, unul dintre elevi a spus fraza care definește epoca noastră digitală: „Nu mai poți avea încredere în nimic din ce vezi”.
Acesta este lucrul care o sperie cel mai mult pe profesoara Ziegler. Specialiștii în dezinformare avertizează de ani buni: dacă oamenii ajung să nu mai creadă nimic, adevărul pierde.
„Există aproape această mentalitate acum la tineri că totul este fals”, spune ea. „Au auzit atât de mult despre lucruri false online, dar nu știu neapărat cum să facă diferența”.