România a evitat la limită retrogradarea la categoria „junk”, după ce agenția Fitch a decis menținerea ratingului de țară la „BBB-”.
Decizia, anticipată de sursele Antena 3 CNN, a devenit oficială la miezul nopții de vineri spre sâmbătă.
Următoarea evaluare importantă este cea a Moody’s, așteptată pe 7 august.
Anunțul oficial făcut de Fitch
"Fitch Ratings a confirmat Ratingurile pe Termen Lung pentru Emitenți (IDR) ale României la „BBB-” cu Perspectivă Negativă.
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, întărind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă.
PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale companiilor similare din categoria „BBB”.
Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice raportate la PIB și a datoriei externe nete raportate PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.
Perspectiva Negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, chiar dacă în scădere, și a creșterii datoriei publice raportate la PIB.
Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezolvare rămâne neclară.
Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028", se spune în anunțul de pe site-ul agenției de rating.
Decizia înlătură, pentru moment, riscul unei reacții puternice pe piețe și păstrează România în categoria statelor considerate potrivite pentru investiții.
Problemele nu au dispărut însă: deficitul rămâne ridicat, țara nu are un guvern cu puteri depline, iar reformele și fondurile din PNRR continuă să fie atent urmărite.
Ce înseamnă menținerea ratingului
Ratingul de țară arată cât de sigură este considerată capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile. Investitorii îl folosesc atunci când decid dacă împrumută o țară și ce dobândă cer.
România rămâne la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre la „BB+” ar fi însemnat intrarea în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.
Menținerea ratingului nu înseamnă că statul se va împrumuta automat mai ieftin. Dobânzile depind și de deficit, inflație, stabilitatea politică și condițiile de pe piețele internaționale. Decizia evită însă riscul ca unii investitori să fie obligați să vândă obligațiunile României, deoarece anumite fonduri nu au voie să păstreze titluri aflate sub pragul recomandat investițiilor.
România rămâne aproape de categoria „junk”
Dacă Fitch păstrează perspectiva negativă, riscul retrogradării rămâne. Agenția transmite astfel că România trebuie să arate în lunile următoare că poate reduce deficitul, continua reformele și forma un guvern stabil.
Dacă perspectiva este schimbată în stabilă, semnalul este mai bun și arată că riscul unei retrogradări apropiate s-a redus. România rămâne însă pe ultima treaptă recomandată investițiilor.
Și Moody’s, și S&P păstrează țara la limita categoriei investment grade, cu perspective negative.
De ce contează decizia pentru economie
România se împrumută anual pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a refinanța datorii ajunse la scadență. Păstrarea ratingului ajută statul să aibă acces la un număr mai mare de investitori și reduce riscul unei creșteri bruște a costurilor de finanțare.
Ratingul nu modifică direct ratele, taxele, salariile sau pensiile. Dacă statul ajunge însă să se împrumute mai scump, efectele se pot transmite în timp către bănci și companii, prin credite mai costisitoare și investiții amânate.
Menținerea calificativului oferă autorităților un răgaz, dar nu le permite să mărească cheltuielile fără să arate de unde vor veni banii.
Instabilitatea politică rămâne o problemă
Evaluarea vine după aproape trei luni în care România a funcționat fără un guvern cu mandat deplin.
Agențiile de rating urmăresc stabilitatea politică pentru că de ea depind adoptarea bugetului, continuarea reformelor și aplicarea măsurilor necesare pentru reducerea deficitului.
Menținerea ratingului oferă timp pentru formarea unui nou guvern, dar un blocaj prelungit sau adoptarea unor cheltuieli fără surse de finanțare ar putea duce din nou la o evaluare negativă.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizase înaintea deciziei că agențiile analizează întreaga politică fiscală, nu doar o singură măsură.
„O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă, cu efecte serioase asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai”, a spus Nazare.
Fitch urmărește și dacă România îndeplinește reformele și jaloanele de care depind fondurile din PNRR. Banii europeni sunt importanți pentru investiții și reduc nevoia statului de a se împrumuta. Dacă plățile sunt blocate, proiectele pot fi amânate sau finanțate temporar din buget.
Pentru următoarele evaluări nu vor conta doar promisiunile, ci adoptarea reformelor și intrarea efectivă a banilor europeni.
Urmează evaluările Moody’s și S&P
Decizia Fitch nu încheie perioada de evaluare. Moody’s și S&P urmează să publice propriile analize și vor urmări aceleași probleme: deficitul, stabilitatea politică, reformele și fondurile europene.
Dacă România continuă reducerea deficitului, formează un guvern stabil și atrage banii din PNRR, presiunea asupra ratingului se poate diminua. Dacă reformele sunt blocate sau ținta bugetară este ratată, riscul retrogradării va reveni.