Președintele Trump a postat pe rețeaua sa socială o cugetare atribuită împăratului francez Napoleon Bonaparte și care pare să rezume conduita sa politică pe plan intern și extern, de la preluarea mandatului prezidențial, scrie The New York Times.
De când și-a început a doua președinție, Trump a ordonat expulzări masive de migranți, a desfășurat Garda Națională la granița cu Mexic, a dat afară mii de funcționari guvernamentali, a amenințat cu anexarea teritorială a Canadei și Groenlandei și i-a scandalizat pe aliații europeni, excluzându-i din negocierile de pace în Ucraina.
Postarea liderului de la Casa Albă pe Truth Social este următoare:
"Cel care își salvează țara nu încalcă nicio lege."
Până la sfârșitul după-amiezii de sâmbătă, Trump a fixat postarea în partea de sus a fluxului său pe Truth Social, semnalând importanța atribuită acesteia.
Contul oficial al Casei Albe pe rețeaua X a postat același mesaj în cursul serii, însoțit de o fotografie a lui Trump.
Conform istoricilor, propoziția invocată de Trump este o variantă a unui citat atribuit lui Napoleon, însă originea sa nu este stabilită cu certitudine.
Luată ca atare, declarația liderului american spune că, indiferent dacă președintele SUA încalcă fără echivoc o lege în vigoare, acest lucru nu va mai conta în final dacă el susține că motivul pentru care încalcă legea este salvarea țării.
"A vorbit ca un adevărat dictator", a comentat senatorul democrat Adam Schiff, care a fost implicat în demersurile de suspendare a lui Trump din funcția prezidențială în timpul primului mandat al acestuia din urmă la Casa Albă.
Ce este teoria "executivului unitar", adoptată de oamenii lui Donald Trump
Administrația Trump pare să fi îmbrățișat o versiune a așa-numitei teorii a "executivului unitar".
Aceasta este o ideologie potrivit căreia Constituția SUA ar trebui interpretată ca lege ce interzice Congresului să pună limite controlului președintelui asupra guvernului său. Ca exemplu concret, nu ar trebui restricționată puterea președintelui de a concedia după bunul său plac orice funcționar guvernamental.
Sarah M. Harris, procurorul general interimar al SUA, a trimis o scrisoare Congresului în care a avertizat că Departamentul american de Justiție nu va apăra constituționalitatea legilor care limitează concedierea membrilor agențiilor independente înainte de expirarea mandatelor lor.
E vorba de legi spun că președintele nu poate demite un astfel de funcționar după bunul plac, ci doar pentru un motiv specific, cum ar fi conduita necorespunzătoare.
Ofensiva lui Trump împotriva funcționarilor guvernamentali a declanșat procese juridice, iar în unele cazuri judecătorul a ordonat suspendarea ordinelor de concediere.
În timp ce Trump a declarat că respectă hotărârile judecătorești, consilierii săi i-au atacat pe magistrați pe rețelele sociale și au cerut destituirea lor.
Vicepreședintele JD Vance a scris săptămâna aceasta pe X că judecătorii "nu au voie să controleze puterea legitimă a executivului".
Există precedente istorice în care președinții SUA au încălcat legile
Există câteva cazuri în care alți președinți ai SUA au pretins că au puterea de a trece peste limitele legale, însă aceste cazuri au fost, de obicei, legate de securitatea națională.
În primele zile ale Războiului Civil, președintele Abraham Lincoln a suspendat legile habeas corpus (ale libertăților civile, care îngrădesc arestările sau detențiile ilegale, n.r.), a convocat trupele pentru război și a cheltuit bani alocați de Congres în alte scopuri decât cele aprobate, în contextul în care legislativul american nu era în sesiune.
Însă în cazul lui Lincoln, Congresul i-a ratificat retroactiv acțiunile.
După mai bine de un secol, fostul președinte republican Richard Nixon, care a demisionat pentru a evita să fie pus sub acuzare în scandalul Watergate, a vorbit într-un interviu despre interceptările telefonice și alte măsuri ilegale dispuse de administrația sa împotriva politicienilor democrați.
Citând exemplul lui Lincoln, Nixon a afirmat că președinții au puterea de a autoriza oficialii guvernamentali să încalce legile dacă șeful statului decide că acest lucru este în interesul național.
"Dacă președintele o face, înseamnă că nu este ilegal", a susținut Nixon.
După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, președintele George W. Bush și vicepreședintele Dick Cheney au ordonat acțiuni care au încălcat limitele legale în chestiuni precum tortura deținuților și supravegherea cetățenilor.
Avocații administrației respective au susținut că deciziile au fost luate în temeiul puterii pe care Constituția SUA o conferă președintelui, în rolul său de comandant suprem.
Totuși, după cum remarcă The New York Times, măsurile luate până acum de Donald Trump nu au vizat în mod special domeniul securității naționale.
Mai degrabă, el a încercat să elimine zonele de independență pe care Congresul le-a creat în cadrul ramurii executive și să centralizeze mai multă putere la Casa Albă în chestiuni care țin în mare parte de politica internă.