Ordinea mondială se fracturează, iar Uniunea Europeană trebuie să privească spre spațiul cosmic în căutarea materiilor prime. Pe scurt, trebuie să mineze Luna. Aceasta este concluzia unui nou raport publicat marți de Comisia Europeană privind principalele amenințări la adresa securității și prosperității blocului comunitar, scrie Politico.
"Ordinea globală a fost profund zdruncinată", avertizează cel de-al șaselea Raport anual de prospectivă strategică al executivului UE, adăugând că, în viitor, "Uniunea nu se va mai putea baza pe țările din afara blocului pentru aprovizionarea cu materiale esențiale pentru tehnologiile energetice cu emisii scăzute de carbon".
"Ca răspuns, este posibil să se acorde o atenție tot mai mare tehnologiilor miniere avansate, inclusiv mineritului spațial, începând cu Luna", se arată în document.
Metale precum litiul, cuprul, nichelul și pământurile rare sunt esențiale pentru energia regenerabilă și vehiculele electrice, însă sunt extrase în cantități extrem de reduse în UE. Comisia avertizează că unele țări bogate în aceste resurse ar putea forma alianțe pentru a controla oferta – un scenariu asemănător cu modul în care OPEC influențează piața petrolului.
"Acest lucru ar putea duce la creșterea prețurilor și ar putea restricționa accesul la materiale esențiale, reprezentând o amenințare gravă pentru autonomia strategică a Uniunii și pentru tranziția către o energie curată", afirmă Comisia.
A înnebunit Bruxelles-ul?
Mineritul spațial a fost susținut de mai multe agenții guvernamentale, inclusiv NASA (SUA) și JAXA (Japonia).
În cadrul UE, Luxemburg s-a poziționat ca un hub european pentru mineritul spațial, cu ambiția de a exploata Luna și asteroizii prin intermediul roboților. Aceste corpuri cerești sunt considerate bogate în metale utile precum pământuri rare, aluminiu, titan și mangan, dar și în metale prețioase precum aurul și platina.
În iunie, Comisia a publicat "Viziunea sa pentru economia spațială", estimând că valoarea resurselor spațiale ar putea ajunge până la 170 miliarde de euro între 2018 și 2045.
Totuși, mineritul spațial la scară industrială rămâne deocamdată la stadiul de proiect, iar soluțiile practice pentru extracția și transportul materiilor prime pe Pământ sunt încă în faza incipientă.
De ce este Europa îngrijorată
Tranziția energetică globală generează o explozie a cererii pentru minerale esențiale. Potrivit unor estimări, pentru a respecta obiectivele climatice stabilite prin Acordul de la Paris, omenirea va trebui să extragă în următorii 25 de ani la fel de mult cupru cât s-a extras în întreaga istorie de până acum. Cuprul este indispensabil în orice domeniu care implică electricitate.
O situație similară există în cazul litiului, utilizat în bateriile pentru vehiculele electrice. Comisia preconizează că cererea de litiu în UE va fi de 12 ori mai mare în 2030 decât în 2020, și de 21 de ori mai mare în 2050. În prezent, UE nu extrage deloc litiu.
Masa continentală redusă, densitatea mare a populației, legislația de mediu strictă și opoziția societății civile fac ca dezvoltarea de noi mine pe teritoriul UE să fie extrem de dificilă. Exemple recente, precum încercarea companiei Rio Tinto de a deschide o mină de litiu în Serbia, vecin al UE, au demonstrat opoziția puternică a populației locale față de astfel de proiecte.
În plus, Uniunea a rămas în urmă la capitolul lanțuri de aprovizionare și capacități de rafinare pentru materiile prime critice.
China controlează jocul
Între timp, China, cu o strategie clară și orientată pe termen lung, a preluat controlul asupra lanțurilor globale de aprovizionare cu materii prime. Conform unui raport publicat anul trecut de Centrul Jacques Delors, China rafinează 40% din cuprul mondial, controlează 60% din litiu, prelucrează 70% din cobalt şi produce aproape 100% din grafitul utilizat la nivel global
"UE importă aproape 100% din pământurile sale rare din China", se arată în raport.
Această dependență sporește riscurile privind securitatea aprovizionării și generează volatilitate a prețurilor, afectând direct sectoarele critice ale economiei europene.