Viitorul transportului se construiește la Cluj: taxiuri zburătoare și autobuze cu hidrogen, gata în trei ani

Viitorul transportului prinde contur chiar în România. La Cluj-Napoca, cercetătorii și inginerii lucrează la un proiect de aproximativ 15 milioane de euro, finanțat din fonduri europene, care promite să schimbe radical modul în care ne deplasăm.

De la taxiuri zburătoare electrice, la autobuze autonome alimentate cu hidrogen, toate sunt dezvoltate în cadrul unui program ambițios lansat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Proiectul aduce împreună specialiști din mediul academic și din industrie pentru a dezvolta soluții de mobilitate sustenabilă, atât în aer, cât și pe șosea. În următorii trei ani, la Cluj ar trebui să vedem primele prototipuri funcționale.

Una dintre cele mai spectaculoase componente vizează mobilitatea aeriană urbană. Cercetătorii lucrează la drone avansate, și chiar concepte de air taxi-uri electrificate, capabile să transporte persoane pe distanțe scurte.

„Ținta este dezvoltarea de două sisteme de vehicule aeriene, o zonă de transport mic, supraveghere, respectiv cartografiere, unde dorința este de dezvoltare a unor drone extrem de eficiente energetic. O altă latură extrem de importantă este cea care este, poate, cea mai ambițioasă, cea de transport urban uman, în care practic vorbim despre dezvoltarea de vehicule aeriene electrice pentru transport de persoane în zone urbane sau pe distanțe relativ scurt”, a declarat profesorul universitar Petre Teodosescu, directorul Departamentului Mașini și Acționări Electrice din cadrul Universității Tehnice.

La sol, proiectul propune o soluție la fel de inovatoare: un autobuz autonom hibrid, alimentat atât cu baterii, cât și cu hidrogen. Vehiculul va fi construit la scară reală și va integra tehnologii de ultimă generație.

„Sunt foarte multe investiții în parcuri fotovoltaice și energia respectivă nu poate fi utilizată. De aceea, conversia acestei energii din parcuri fotovoltaice în hidrogen are sens pentru a fi utilizat ulterior ca și corect convertit în hidrogen. Acest vehicul să poată să fie utilizat pe timp de vară cu hidrogen, pentru că energie fotovoltaică există, iar pe timp de iarnă, datorită lipsei energiei fotovoltaice, pentru că panourile să acoperă cu zăpadă, să fie nevoie să fie folosit doar prin baterii”, spune profesorul universitar Bogdan Varga, responsabil Mobilitate Terestră proiectul Ro-Green.

În paralel, la Cluj-Napoca este planificată și o fabrică de producere a hidrogenului, care ar urma să fie gata în aproximativ trei ani. Atunci, autobuzul viitorului ar putea porni în prima cursă alimentat chiar din sursă locală. Este un proiect care ar putea transforma România într-un jucător important pe harta mobilității verzi din Europa.