Cele mai mari economii ale lumii nu vor avea suficienți muncitori pentru a susține creșterea economică și pentru a menține stabilitatea prețurilor în următoarele decenii, dacă nu vor atrage mai mulți străini, au avertizat unii dintre cei mai importanți bancheri centrali ai lumii, scrie Financial Times.
Declarațiile au fost făcute la reuniunea anuală a liderilor de politică monetară de la Jackson Hole, Wyoming, unde guvernatorii Băncii Japoniei (BoJ), Băncii Centrale Europene (BCE) și Băncii Angliei (BoE) au subliniat provocările generate de îmbătrânirea populației.
Japonia: îmbătrânirea rapidă provoacă lipsuri acute de forță de muncă
Kazuo Ueda, guvernatorul Băncii Japoniei, a spus în cadrul simpozionului organizat de Federal Reserve din Kansas City că îmbătrânirea rapidă a societății japoneze a transformat deficitul de muncitori într-una dintre cele mai „presante” probleme economice ale țării.
El a arătat că, deși muncitorii străini reprezintă doar 3% din forța de muncă din Japonia, ei au fost responsabili pentru jumătate din creșterea recentă a acesteia. „Creșteri suplimentare vor necesita cu siguranță o dezbatere mai amplă”, a afirmat Ueda.
În economiile bogate, natalitatea este la niveluri istoric scăzute, iar speranța de viață crește constant. Această combinație a dus la majorarea așa-numitelor rapoarte de dependență, adică la o proporție mult mai mare a populației aflate în afara vârstei de muncă.
Europa: muncitorii străini joacă un rol crucial
Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că un aflux de muncitori străini va avea un „rol crucial” în contracararea impactului negativ al tendințelor demografice asupra creșterii economice.
Lagarde a subliniat că, fără imigrație, zona euro ar putea pierde până în 2040 aproximativ 3,4 milioane de persoane din rândul populației active.
Ea a arătat că piața muncii din zona euro a trecut prin pandemie într-o „formă surprinzător de bună”, parțial datorită creșterii numărului de muncitori mai în vârstă, dar „și mai important” datorită creșterii numărului de muncitori străini.
„Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța totală de muncă în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani”, a spus Lagarde. „Fără această contribuție, condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai tensionate, iar producția mai scăzută.”
Marea Britanie: îmbătrânirea și productivitatea scăzută, o dublă problemă
Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a afirmat că provocările „acute” generate de demografie și de declinul productivității pentru economia britanică nu au primit atenția necesară.
El a avertizat că atragerea de muncitori pentru a acoperi lipsurile va fi esențială pentru menținerea creșterii economice în deceniile următoare, chiar și în contextul presiunilor politice populiste și al atitudinii publice tot mai ostile față de imigrație.
Potrivit estimărilor sale, până în 2040, 40% din populația Regatului Unit va fi mai în vârstă decât grupa standard de muncă, între 16 și 64 de ani.
Regatul Unit se confruntă și cu o scădere a ratei de participare pe piața muncii, determinată de creșterea numărului de persoane încadrate ca „bolnavi pe termen lung” și de reducerea semnificativă a numărului de tineri angajați – două fenomene pe care Bailey le-a sugerat ca fiind interconectate.
Problemele de sănătate mintală reprezintă cel mai frecvent motiv, pe care l-a descris drept „o evoluție foarte îngrijorătoare”.
Bailey a precizat că BoE se concentrează acum „mult mai mult pe măsurarea inactivității” decât pe șomaj, recunoscând însă că participarea pe piața muncii și cauzele declinului acesteia sunt mai greu de măsurat decât datele clasice privind șomajul.
Deși un număr mai mare de femei mai în vârstă continuă să lucreze, nu același lucru se poate spune despre bărbați, a adăugat el.
Ştiri video recomandate
