Întreprinderile mici și mijlocii susțin aproape 69% dintre locurile de muncă din sectorul privat nefinanciar al României, însă cele mai multe nu reușesc să depășească statutul de microîntreprindere. Într-un context marcat de taxe mai mari, inflație și incertitudine economică, Barometrul Alianței Binelui Comun (ABC) atrage atenția asupra unei vulnerabilități majore: România are antreprenori, dar prea puține companii care reușesc să crească și să devină competitive.
Economia românească traversează o perioadă dificilă, în care măsurile de reducere a deficitului bugetar, scăderea puterii de cumpărare și costurile ridicate de finanțare pun presiune asupra mediului de afaceri. Comisia Europeană estima, în prognoza din mai 2026, o creștere economică de numai 0,1% pentru acest an, pe fondul consolidării fiscale și al consumului intern slăbit. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectele sunt directe: cheltuieli mai mari, clienți mai prudenți și resurse tot mai limitate pentru investiții. În aceste condiții, capacitatea IMM-urilor de a rezista și, mai ales, de a se dezvolta devine esențială pentru stabilitatea economiei românești.
Barometrul ABC: 94,2% dintre firmele românești sunt microîntreprinderi
În acest context, Alianța Binelui Comun prezintă prima ediție a Barometrului ABC dedicat IMM-urilor, intitulat „IMM-urile din România - Motorul economiei care crește cu frâna trasă”. Analiza reunește date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România, oferind o radiografie a antreprenoriatului românesc și a obstacolelor care îi limitează dezvoltarea. Potrivit barometrului, România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, conform estimărilor pentru 2024. Acestea reprezintă 99,8% dintre companii, asigură 68,6% din ocuparea sectorului și generează 60,5% din valoarea adăugată.
În spatele acestor cifre se ascunde însă un dezechilibru important. Nu mai puțin de 94,2% dintre companii sunt microîntreprinderi, iar numai aproximativ 7.400 au ajuns la dimensiunea unor firme mijlocii. Mai mult, microîntreprinderile produc doar 26,2% din valoarea adăugată, în timp ce companiile mari, care reprezintă numai 0,2% din total, generează 39,5%.
Datele arată că principala problemă a economiei românești nu este lipsa inițiativei antreprenoriale, ci dificultatea firmelor de a trece de la afaceri mici la companii capabile să investească, să angajeze și să concureze pe piețele internaționale.
Antreprenorii vor să investească, dar se lovesc de credite scumpe și birocrație
Barometrul ABC evidențiază și deteriorarea încrederii în mediul economic. Potrivit datelor Cartei Albe a IMM-urilor 2026, 65,1% dintre antreprenorii chestionați consideră că actualul climat este nefavorabil dezvoltării afacerilor, iar 25,5% declară că și-au redus activitatea.
Una dintre cele mai mari probleme rămâne accesul la finanțare. Conform datelor BNR din iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare primesc integral suma cerută. În același timp, 44% dintre firmele românești intenționează să își extindă capacitatea în următorii trei ani, față de 26% la nivel european.
Diferențele se văd și în productivitate. O persoană ocupată într-o firmă autohtonă generează, în medie, aproximativ 24.000 de euro valoare adăugată, față de 45.000 de euro în filialele companiilor străine. Decalajul reflectă inclusiv investițiile insuficiente în tehnologie, accesul limitat la capital și dificultățile de extindere pe piețe externe. La acestea se adaugă povara administrativă. Aproximativ două treimi dintre respondenții cercetării privind fondurile europene indică birocrația și instabilitatea documentației drept obstacole în accesarea finanțărilor.
Ce propune Alianța Binelui Comun pentru dezvoltarea IMM-urilor
Pornind de la aceste concluzii, Barometrul ABC propune schimbarea modului în care este evaluat succesul politicilor economice dedicate antreprenorilor. Accentul ar trebui mutat de la numărul firmelor nou-înființate către capacitatea acestora de a crește și de a produce mai multă valoare. Printre direcțiile identificate se numără facilitarea accesului la credite și capital pentru investiții, reducerea birocrației, digitalizarea companiilor, dezvoltarea competențelor manageriale și sprijinirea firmelor românești pentru intrarea pe piețele europene.
O propunere importantă este introducerea unui Scor ABC al sănătății IMM-urilor, un instrument de evaluare de la 0 la 100, care să urmărească periodic productivitatea, investițiile, finanțarea, digitalizarea, exporturile și capacitatea firmelor de a trece într-o categorie superioară de mărime.
Concluzia Barometrului ABC este că România are nevoie nu doar de mai multe firme, ci de mai multe companii puternice. Într-o economie în care IMM-urile susțin majoritatea locurilor de muncă din sectorul privat nefinanciar, sprijinirea dezvoltării acestora nu reprezintă doar o prioritate pentru antreprenori, ci și o condiție pentru creșterea economică, salarii mai bune și venituri bugetare sustenabile.
