România ar putea redeschide, cu sprijinul fondurilor europene, mai multe proiecte de exploatare a mineralelor, închise de zeci de ani, scrie El País. Dacă va reuși să valorifice resurse precum grafitul, magneziul, cuprul, titaniul, borul sau cuarțul, România ar putea deveni un jucător strategic în cursa pentru materialele critice, sprijinită de inițiativa UE de a reduce dependența de importuri și de a revitaliza exploatările miniere abandonate.
Au trecut 21 de ani de când România a închis cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, invocând neprofitabilitatea, însă astăzi, situl din Baia de Fier, o comună situată la 235 de kilometri vest de București, este un peisaj dezolant cu clădiri dărăpănate, utilaje ruginite și structuri metalice degradate. Însă această mină, cândva abandonată, este acum pe cale să fie revitalizată de Compania Română de Sare, datorită schimbărilor geopolitice, notează ziarul spaniol.
Exploatarea de grafit, care cândva angaja aproximativ 500 de lucrători, va primi aproape 200 de milioane de euro pentru a se trezi din lunga sa somnolență, fiind desemnat unul dintre cele trei obiective strategice din România anunțate de Comisia Europeană la sfârșitul lunii martie. Inițiativa își propune să reducă dependența Europei de materialele critice - în special din China - în contextul schimbării ordinii geopolitice globale.
În total, România va primi 615 milioane de euro de la Bruxelles. „Extracția grafitului va impulsiona tehnologiile din industria auto, cum ar fi bateriile vehiculelor electrice și sistemele de stocare a energiei, precum și în producția de electronice și mașini”, explică pentru El País Andreea Nestian, director financiar la A3Build, o firmă de consultanță specializată în minerit.
Celelalte două materiale valoroase pe care UE le-a vizat pentru extracție în România sunt magneziul metalic, la Budureasa, și cuprul, la Rovina - ambele situate, de asemenea, în partea de vest a țării. „Magneziul este un metal utilizat în producția de aliaje ușoare pentru industria auto, aerospațială și de apărare”, adaugă Nestian, subliniind că UE este aproape în întregime dependentă de importurile acestui material.
În ceea ce privește zăcământul de cupru de la Rovina, acesta este considerat al doilea ca mărime din Europa, potrivit Euro Sun Mining, compania canadiană deținătoare a licenței de exploatare. Cu toate acestea, proiectul de extracție este cel mai controversat dintre cele trei, pentru că ecologiștii au obținut hotărâri judecătorești favorabile pentru a opri anumite investiții.
„Deși nu este un mineral rar, cuprul este în creștere la cerere datorită importanței sale în fabricarea semiconductorilor, turbinelor eoliene și în industrii precum industria auto, aerospațială și de apărare”, adaugă firma de consultanță.
România caută sprijin suplimentar pentru a extrage titan, bor, cuarț și pământuri rare
„România oferă nenumărate resurse pe care statele membre le-ar putea valorifica, dar administrația locală nu are capacitatea umană și financiară de a face acest lucru pe cont propriu”, spune Nestian.
Din acest motiv, autoritățile române au informat deja Bruxelles-ul că țara are acces la alte tipuri de metale - inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și elemente de pământuri rare - în încercarea de a asigura un sprijin financiar suplimentar.
„Toate sunt importante și nu pot fi separate”, spune ministrul român al Economiei, Bogdan Ivan.
Aceste minerale, continuă el, pot fi utilizate în multe domenii: de la industria aerospațială și aeronautică la electronică și echipamente medicale, precum și baterii solare și pentru laptopuri. De asemenea, au aplicații în tehnologia semiconductorilor, comunicațiile mobile, GPS, internet, fibră optică, automatizări și electronică, spune Ivan. Ministerul Economiei subliniază rolul lor în industria de apărare și pune accent pe două categorii deosebit de critice de materii prime: pământurile rare și titanul.
„Extragem și prelucrăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului”, spune Ivan. În prezent, există 13 licențe active pentru exploatarea mineralelor metalice și a deșeurilor miniere.
O dată de începere a operațiunilor miniere nu a fost încă specificată, notează ziarul spaniol.
Guvernul român intenționează să prezinte proiectul minier Comisiei Europene în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, experții avertizează că sprijinul extern va fi esențial. Mulți dintre foștii muncitori sunt acum pensionari sau au emigrat în căutarea unui loc de muncă. Între timp, singura facultate de minerit din România se luptă să atragă studenți din cauza dezinteresului generalizat față de o industrie aflată în declin de la căderea regimului comunist, mai scrie ziarul spaniol.
Ştiri video recomandate
