Recomandare din top articole
Cercetătorii au concluzionat că politicile de sănătate publică pentru îmbunătăţirea stilului de viaţă sănătos ar putea servi drept completări puternice ale asistenţei medicale convenţionale pentru a creşte longevitatea.
Deși stilul de viață nu schimbă secvența ADN-ului, acesta poate influența modul în care genele sunt exprimate, un proces cunoscut sub numele de epigenetică. Prin dietă, exerciții fizice, gestionarea stresului și evitarea toxinelor, pot fi activate sau dezactivate anumite gene.
De exemplu, alimentația bogată în fructe și legume poate activa genele care ajută la protejarea împotriva bolilor cronice, în timp ce evitarea fumatului poate reduce riscul activării genelor asociate cu cancerul.
“Suntem diferiţi şi de aceea trebuie să facem nişte analize specifice, care ţin de domeniul geneticii. Şi coroborăm cu ceea ce ţine de medicina clasică - analizele uzuale – pentru a vedea ce stil de viaţă ni se potriveşte. Sunt testele de nutrigenetică, care ne sunt foarte utile: testul de vârstă biologică, epigenetică, ce ne dă vârsta biologică. Aceasta, de cele mai multe ori, diferă de vârsta cronologică”, a declarat Raluca Prodan, ambasador HealthGevity România
Telomerii, care sunt structuri situate la capetele cromozomilor, se scurtează pe măsură ce îmbătrânim. Un stil de viață sănătos poate încetini acest proces de scurtare.
În plus, schimbările în dietă și activitatea fizică pot influența modul în care corpul procesează zahărurile și grăsimile, afectând astfel riscul de boli metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2.
Cu toate că înţeleg importanţa stilului de viaţă, 58% dintre români, de exemplu, spun că reuşesc cu greu să facă faţă stresului.
