Speranța de viață a crescut, însă marea provocare a societății nu mai este doar să adăugăm ani vieții, ci și să ne păstrăm sănătatea, autonomia și calitatea vieții cât mai mult timp. Longevitatea schimbă deja medicina, tehnologia și economia, dar și felul în care privim rolul seniorilor în societate. Despre cum ne putem pregăti pentru o viață mai lungă și mai bună a vorbit Alexandra Dobre, fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă, la rubrica „Sfat de Sănătate” de la Antena 3 CNN.
„Din fericire, suntem norocoși, pentru că în această etapă a vieților noastre putem să vorbim în România despre tot mai mulți oameni care sunt tot mai longevivi, ceea ce înseamnă că speranța de viață, în mod evident, a crescut, așa că, într-adevăr, trăim mai mulți ani”, a explicat Alexandra Dobre.
Întrebarea este însă dacă acești ani sunt trăiți în condiții bune, cu suficient confort și independență. În cazul vârstnicilor din România, răspunsul nu este întotdeauna unul încurajator, având în vedere problemele cu care se confruntă mulți dintre ei.
Fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă atrage atenția că pregătirea pentru vârsta a treia trebuie să înceapă încă din tinerețe. Prevenția, controalele medicale regulate, mișcarea și odihna sunt esențiale pentru menținerea sănătății, la fel ca preocuparea pentru echilibrul mintal și pentru starea de bine.
„Trebuie să ne pregătim de vârsta a treia din vreme și să facem asta din toate punctele de vedere. Să dormim mai mult, mai bine, să facem sport, să mergem preventiv la medic, să ne facem toate analizele, să apelăm la tratamente inovatoare acolo unde este cazul. Și da, vorbim și despre zona de beauty, de frumusețe a feței, a corpului și, bineînțeles, este foarte important să ne menținem mintea vivace. Asta înseamnă să citim, să studiem, să scriem și așa mai departe”, a spus Alexandra Dobre.
Congresul Național de Îmbătrânire Activă, la a patra ediție
Cum poate arăta o societate în care oamenii trăiesc mai mult, dar își păstrează și independența? Aceasta este una dintre temele abordate la Congresul Național de Îmbătrânire Activă, care va avea loc pe 24 și 25 noiembrie, la Palatul Parlamentului din București.
Ajuns la cea de-a patra ediție, evenimentul va reuni specialiști din România și din străinătate, iar interesul pentru participare este în creștere, potrivit organizatorilor. Alexandra Dobre estimează aproximativ 600 de participanți în sală în fiecare dintre cele două zile și câteva mii de persoane care vor urmări evenimentul online.
Agenda congresului cuprinde 10 paneluri, fiecare cu opt până la zece specialiști, ceea ce înseamnă că numărul vorbitorilor s-ar putea apropia sau chiar depăși 100.
„Este o ediție care mă surprinde și pe mine în sens pozitiv. Sunt foarte multe solicitări din partea specialiștilor pentru a putea fi încadrați într-unul dintre paneluri, ca speakeri, să poată să contribuie cu informații și cu experiența dumnealor pentru publicul larg”, a declarat fondatoarea Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.
Printre noutățile ediției din acest an se numără participarea unor parteneri internaționali, inclusiv instituții medicale din străinătate, precum și prezentarea unor soluții tehnologice și produse destinate sănătății și îmbătrânirii active.
„Apar tot felul de soluții de la un an la altul și eu sunt surprinsă să le descopăr și mă bucur că putem să prezentăm unele dintre aceste soluții la congres. De asemenea, avem foarte mulți expozanți anul acesta, care vor veni să prezinte, de la roboți și tot ce ține de partea aceasta de tehnologie, până la suplimente, produse alimentare, instrumente medicale și așa mai departe”, a mai spus Alexandra Dobre.
Orașe prietenoase cu seniorii și soluții bazate pe tehnologie
Longevitatea nu ține doar de sănătate și de accesul la servicii medicale. Mediul în care trăiesc oamenii, accesibilitatea orașelor și posibilitatea seniorilor de a participa activ la viața comunității sunt, de asemenea, importante.
Din acest motiv, ediția din acest an include un panel dedicat orașelor prietenoase cu seniorii. Discuțiile vor viza soluțiile prin care persoanele în vârstă pot fi integrate mai bine în comunitate și modul în care administrațiile locale pot adapta orașele la nevoile unei populații care trăiește tot mai mult.
„Atunci când vorbim despre Smart and Active Aging, discutăm și despre orașe ale viitorului și cum îi integrăm pe acești oameni din punctul de vedere al instrumentelor pe care le avem la dispoziție”, a explicat Alexandra Dobre.
Panelul va reuni primari din București și din alte orașe, pentru prezentarea unor exemple de bună practică. La eveniment sunt așteptați și reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Băncii Europene de Investiții, precum și europarlamentari. Totodată, organizatorii au anunțat un mesaj din partea comisarei europene responsabile de domeniul demografiei.
„Cumva încercăm să creăm ecosisteme”, a concluzionat Alexandra Dobre.
Cea de-a patra ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă va avea loc pe 24 și 25 noiembrie, la Palatul Parlamentului, în București. Evenimentul va aborda teme precum longevitatea, prevenția, sănătatea, tehnologia și provocările unei societăți în care oamenii trăiesc tot mai mult.
Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile. Congresul își propune să aducă în atenție soluții concrete și perspective noi asupra îmbătrânirii active, pornind de la ideea că nu contează doar câți ani trăim, ci și cât de sănătoși, autonomi și implicați rămânem de-a lungul vieții.
