Pe măsură ce războiul ruso-ucrainean continuă, armata rusă continuă să găsească noi metode de a ataca Ucraina. Acum, ruşii folosesc tineri ucrainei pentru a detona bombe, fără ca ei să ştie. Oleh și-a găsit de muncă prin intermediul unui canal de Telegram, unde se ofereau atât locuri de muncă zilnice, cât și alte activităţi. Sarcina părea simplă: trebuia să plece din estul Ucrainei până în orașul Rivne, în vestul țării, să preia un rucsac ce conținea o canistră de vopsea și să o arunce pe peretele secției locale de poliție. În realitate însă, în rucsac se afla o bombă artizanală, scrie The Guardian.
Avea nevoie de puțină agilitate pentru a fugi fără să fie prins, dar recompensa – 1.000 de dolari – era considerabilă pentru o dimineață de muncă, mai ales pentru un tânăr de 19 ani. Totuși, într-o dimineață de februarie, când a deschis geanta în fața secției de poliție din Rivne, Oleh a fost cuprins de groază. În locul unei cutii de vopsea, a găsit ceva ce semăna cu o bombă artizanală: multe fire şi un telefon mobil atașat de bombă, pentru a putea fi detonată de la distanţă.
Dacă bomba ar fi explodat, Oleh ar fi fost transformat într-un atentator sinucigaș fără voia lui – parte a unei tendințe sinistre de atacuri pe teritoriul Ucrainei, pe care serviciul de securitate ucrainean, SBU, le atribuie serviciilor de informații ruse. Până acum, au avut loc peste o duzină de astfel de atacuri, în care autorii au fost răniți sau uciși, potrivit unei surse din forțele de ordine ucrainene.
Potrivit purtătorului de cuvânt al SBU, Artem Dekhtiarenko, campania de sabotaj a Rusiei în Ucraina a început în primăvara anului 2024. La început, au fost vizate vehicule militare, centre de recrutare și oficii poștale, în special în vestul țării – regiuni depărtate de linia frontului.
Metoda de recrutare e simplă: adolescenți sau persoane vulnerabile sunt abordați pe Telegram și ademeniți cu bani pentru a efectua aceste atacuri. Uneori, în loc de mită, se recurge la șantaj. Cei care acceptă sunt obligați să filmeze rezultatul acțiunilor – incendii, atacuri – și să trimită imaginile "angajatorului".
Acestea ajung invariabil pe canale pro-ruse, ca "dovezi" ale revoltei din interiorul Ucrainei și alimentează tensiuni reale legate, de exemplu, de recrutarea obligatorie.
Aceste acțiuni fac parte dintr-un război din umbră, care se desfășoară în paralel cu conflictul convențional. De altfel, Rusia este acuzată că a comis atacuri similare și pe teritoriul altor state europene. La rândul său, Ucraina a fost implicată în incendieri de birouri de recrutare din Rusia la începutul invaziei.
Spre finalul lui 2024, Rusia pare să fi escaladat tacticile, trecând de la incendieri la atentate teroriste cu bombă.
"Au început să recruteze masiv ucraineni ca să planteze bombe – în mașini, la centre de recrutare, lângă secții de poliție", afirmă Dekhtiarenko.
Relatarea de față – privind noua campanie rusă de atentate cu bombă – se bazează pe interviuri cu autori reținuți, acum în detenție și în așteptarea procesului. Numele au fost schimbate. Informațiile provin și din materialele oficiale ale cazului, dar și din interviuri cu agenți SBU care au investigat dosare similare, menţionează The Guardian.
SBU susține că rețelele rusești implică mai mulți participanți: cineva fabrică bomba și o plasează într-un loc prestabilit; altcineva o preia, adesea fără să știe ce conține. Astfel, rușii pot coordona atacuri în interiorul Ucrainei fără a fi prezenți fizic.
De la începutul lui 2024, SBU a reținut peste 700 de persoane pentru sabotaj, incendiere sau acte de terorism. Mulți sunt șomeri sau dependenți de substanțe, dar aproximativ un sfert sunt adolescenți – inclusiv o fetiță de 11 ani, cea mai tânără dintre cei arestați.
"În unele cazuri, cei care plantează bomba devin involuntar atentatori sinucigași. Rușii își sacrifică propriii agenți; a devenit o practică", spune Dekhtiarenko.
Oleh, șomer și tată tânăr, nu-și găsea locul după terminarea liceului. În 2024, odată cu nașterea copilului, presiunea financiară l-a împins să caute "muncă rapidă" pe canale Telegram dedicate. Acolo a dat peste un anume "Anton", care oferea sarcini simple și plăți în dolari.
La început, a fost rugat să fotografieze clădiri publice – tribunalul, centrul de recrutare, secția de poliție – în schimbul a 50 de dolari, plătiți în criptomoneda USDT. Curatorii ruși pornesc adesea cu cereri minore, pentru a testa disponibilitatea recruților. Apoi urmează miza reală.
"Folosesc diverse tactici – fie sunt amabili, fie amenință. Depinde de profilul persoane", explică Dekhtiarenko.
Uneori, curatorii se prefac că sunt tineri ucraineni "anti-război", alteori, amenință cu expunerea colaborării anterioare către SBU.
Într-un alt caz, o adolescentă a primit un program malware pe telefon, iar curatorul a amenințat că va publica fotografii intime extrase de pe dispozitiv dacă refuza să colaboreze.
După fotografiile realizate, Anton i-a cerut lui Oleh să incendieze o clădire. Oleh a refuzat și l-a blocat. Totuși, disperarea a rămas. Așa că, la câteva săptămâni, când a fost contactat de "Alexander", care promitea 1.000 de dolari pentru o sarcină "fără incendiere", Oleh a fost tentat.
L-a sunat pe un vechi prieten de școală, Serhiy, și i-a propus să împartă banii. Și el era șomer și avea doi copii. Au plecat spre Rivne, cu 200 de dolari primiți în avans în criptomonedă.
A doua zi dimineață, au fost trimiși la o cooperativă auto de la periferie. Acolo, într-o anvelopă, au găsit un rucsac negru și o pungă albă. Li s-a spus să nu le deschidă și să le ducă la secția de poliție. Alexander le-a promis că în rucsac se afla vopsea.
S-au apropiat de locație, iar Serhiy, tot mai neliniștit, i-a transmis lui Oleh pe Telegram că au fost urmăriți. Când Alexander i-a cerut lui Oleh să scoată cutia albă și să o ducă spre secție, acesta a devenit suspicios, a deschis-o și a descoperit bomba.
Panicați, cei doi s-au dus direct la un ofițer de poliție. În acel moment, SBU i-a reținut. Agenții îi monitorizau deja, știind că e posibil un nou atac, după ce, cu trei zile în urmă, un alt tânăr de 21 de ani a murit într-un atac similar, rănind opt soldați.
Rucsacul conținea o bombă artizanală cu șuruburi și cuie, iar geanta mai mică avea un alt dispozitiv, mai slab, dotat cu un telefon cu cameră care transmitea geolocația către Alexander. Acesta urmărea totul în timp real și a încercat să detoneze dispozitivele prin apel telefonic – dar fără succes, deoarece SBU blocase semnalul.
Alexander rămâne neidentificat, dar SBU bănuiește implicarea directă a GRU sau FSB, posibil prin intermediari. Producătorul real al bombei nu a fost prins, dar se presupune că este un alt adolescent ucrainean. În trecut, o minoră a fost reținută pentru că fabrica astfel de dispozitive, învățând din tutoriale primite online.
Pentru a preveni astfel de cazuri, SBU a lansat o campanie în școli și a creat un chatbot unde tinerii pot semnala oferte suspecte.
Însă marea întrebare pentru agențiile europene este dacă aceste tactici vor fi "exportate" în Vest. Deocamdată, acțiunile din afara Ucrainei au fost mai degrabă de sabotaj, fără victime.
"Ucraina este un teren de testare pentru războiul hibrid rus. Tot ce vedem aici poate apărea mâine în Vest", a avertizat o sursă ucraineană.
Pentru Oleh și Serhiy, reținerea de către SBU le-a salvat viața. Dar acum, cei doi se află în arest preventiv, riscând până la 12 ani de închisoare. Oleh susține că nu a știut ce face și că nu și-a imaginat că ar putea ucide oameni.
Într-o scurtă convorbire telefonică din închisoarea din Rivne, iubita lui i-a spus să nu o mai caute niciodată. Când a vorbit cu părinții săi, reacția a fost la fel de dură.
"Au spus că sunt un idiot", a explicat el.
