Un
raport al organizaţiei ?Salvaţi copii?, arată că, anual, 13
milioane de copii sunt născuţi de mame a căror vârstă nu
depăşeşte 20 de ani, în întreaga lume, majoritatea
(peste 90%) fiind născuţi în ţări în curs de
dezvoltare. Complicaţiile sarcinii şi a naşterii duc de multe ori
la decesul tinerelor cu vârste cuprinse între 15 şi 19
ani din aceste zone. Cea mai mare rată a minorelor însărcinate
din lume se înregistrează în Africa subsahariană, unde
fetele tind să se mărite la vârste fragede. În Niger,
de exemplu, 87% dintre tinerele chestionate au declarat că sunt
măritate, iar 53% dintre ele au spus că au născut cel puţin un
copil până la vârsta de 18 ani.
Etica medicilor vs protecţia copilului
Aici
însă nimeni nu se îngrijorează, pentru că o sarcină
la vârste fragede este de multe ori văzută ca o
binecuvântare, dovedind fertilitatea tinerei în cauză.
Totuşi, nu peste tot fetele rămân gravide cu voia lor.
Studiile arată că aproximativ 15% din sarcinile în rândul
tinerelor survin în urma unor violuri. Un caz similar a ridicat
multe probleme în societatea românească. O tânără
de 11 ani din judeţul Neamţ a rămas însărcinată după ce a
fost violată de unchiul ei, iar legea din România nu îi
permită să facă avort, pentru că sarcina a împlinit mai
mult de 14 săptămâni. Ministrul Sănătăţii, Eugen
Nicolăescu, a convocat o comisie de specialişti, care până
vineri va decide dacă legislaţia din România se va modifica
în urma acestui caz excepţional.
Medicii
spun că un avort nu este etic, însă cei de la Protecţia
Copilului susţin că sunt încălcate drepturile tinerei, care
nu îşi doreşte sarcina, şi că viaţa ei este pusă în
pericol. În cazul unei decizii nefavorabile a comisiei de
specialişti, părinţii fetei din Neamţ sunt pregătiţi să ia
primul avion spre Londra, unde o femeie s-a oferit să o ajute pe
minoră să avorteze, în baza unor legi permisive. Ei vor acest
lucru mai mult pentru că fata a rămas însărcinată cu
fratele mamei, în urma unui viol, lucru de neacceptat în
comunitatea din satul Piatra Şoimului, şi nu pentru că viaţa
fetei ar fi în pericol.
Minorele trec cu bine prin chinurile naşterii
De
altfel, conform unui articol publicat în revista Time, teoriile
doctorilor conform cărora o sarcină poate afecta creşterea
tinerelor, să mutileze organele din zona pelviană sau chiar să
afecteze stabilitatea mintală sunt nefondate. În urmă cu
câţiva ani, Dr. Letitia Fairfield a vizitat mai multe spitale
din Londra şi a examinat 74 de mame cu vârste cuprinse între
13 şi 16 ani. ?Mă simt obligată să spun că nu sunt o
susţinătoare a mamelor tinere, dar temerile nu sunt întemeiate.
Mai mult, fetele au avut parte de travalii scurte şi naşteri
uşoare, iar recuperarea a fost bună. În schimb, copiii nu
s-au descurcat la fel de bine ca mamele. Chiar dacă erau sănătoşi,
greutatea lor era sub media normală. Doi dintre ei s-au născut
morţi, trei au murit la naştere, iar patru au suferit malformaţii?,
a spus doctora, concluzionând că tinerele mame trec cu bine
prin chinurile naşterii.
Acelaşi
lucru îl susţin şi medicii din România, care spun că
riscurile sunt mai mici dacă fetiţa din Neamţ naşte, decât
dacă avortează. Ei atrag atenţia şi că acesta nu este primul caz
în care o minoră ar da naştere unui copil. Chiar în
România, în urmă cu ceva timp, o copilă de doar 11 ani
a adus pe lume, pe cale naturală, o fetiţă de aproape patru
kilograme. În lume, însă, cazurile sunt dintre cele mai
bizare, iar recordul pentru cea mai tânără mămică îl
deţine o indiancă din Peru, care în 1939, la vârsta de
5 ani 7 luni şi 21 de zile a dat naştere, prin cezariană, unui
băiat de 2,7 kilograme.
Cea mai tânără mămică a avut 5 ani
Lina
Medina a fost dusă la medicul Gerardo Lozada cu suspiciunea unei
tumori abdominale. În urma examinării fetei, Lozada a avut
parte de surpriza vieţii lui, când a descoperit că Lina era
însărcinată în luna a opta. O lună şi jumătate mai
târziu, pe 14 mai 1939, Lina a dat naştere unui băiat. Cazul
a fost descris în detaliu în ?La Presse Medicale?,
unde s-au făcut publice şi alte detalii, cum ar fi că Lina a avut
prima menstruaţie la 8 luni, iar de la vârsta de 4 ani sânii
ei au început să se dezvolte. Fiul ei, Gerardo (botezat după
doctorul Lozada), a fost crescut iniţial ca un frate al Linei, dar
la vârsta de zece ani a aflat că aceasta este de fapt mama
lui. A crescut sănătos, dar a murit în 1979, la vârsta
de 40 de ani, din cauza unui cancer al măduvei osoase.
România. Aproape 30.000 de fete (15-18 ani) au devenit mame în 2006
Alte
20 de cazuri în care mămicile au vârste cuprinse între
8 şi 11 ani sunt înregistrate oficial, în lume. Tot în
Peru, dar în 2006, o fată de 8 ani a dat naştere unui copil
de 2 kilograme la un spital din Lima. Ea a rămas însărcinată
după ce a fost violată de doi veri ai săi. În acelaşi ani,
o fată de 9 ani din pădurile amazoniene ale Braziliei, a născut o
fetiţă prin cezariană. Cazuri similare s-au înregistrat şi
în Rwanda în 2005, în Singapore în 2004, şi
din nou în Peru, în 1957. Toate în urma unor
violuri. Statisticile de la Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse arată că în România s-au
înregistrat 1.500 de nou născuţi la mame sub 15 ani între
2004 şi 2006. Numărul fetelor cu vârsta cuprinsă între
15 şi 18 ani care au devenit mame este însă mult mai ridicat:
28.562 - în 2004, 28.356 - în 2005 şi 28.329 - în
2006. Ţinând cont de aceste date este greu de crezut că
specialiştii români vor recomanda un avort, astfel că fetiţa
din Neamţ ar putea figura în statisticile mondiale, în
cazul în care nu va apela la doctorii din Marea Britanie.
Alte
recorduri privind naşterile:
Bobbie
McCaughey este mama care deţine recordul pentru cei mai mulţi copii
care au supravieţuit în urma unei singure naşteri. Ea a dat
naştere primului set de septupleţi ? 4 băieţi şi 3 fete ? pe
19 noiembrie 1997. Concepuţi in vitro, bebeluşii au fost aduşi pe
lume după 31 de săptămâni, prin cezariană, în decurs
de 16 minute.
Jayne
Bleackley deţine recordul pentru cel mai mic interval între
două naşteri separate. Joseph Robert s-a născut pe 3 septembrie
1999, iar Annie Jessica Joyce pe 30 martie 2000. Bebluşii au fost
astfel aduşi pe lume la un interval de 208 zile.
Cel
mai lung interval este însă de 41 de ani şi 185 de zile.
Elizabeth Ann Buttle a dat naştere unei fete, Belinda, pe 19 mai
1956, şi unui băiat, Joseph, pe 20 noiembrie 1997, pe când
avea 60 de ani. Nu a rămas însă cunoscută drept cea mai
bătrână mamă, pentru că, în 2005, românca
Adriana Iliescu a dat naştere unei fete la vârsta de 66 de
ani. În urma fertilizării in vitro, Iliescu a fost iniţial
însărcinată cu tripleţi, dar doi dintre fetuşi au murit în
uter, iar supravieţuitorul a fost adus pe lume în urma unei
intervenţii prin cezariană.
Chiar
şi recordul acesteia a fost însă întrecut. În
2006, Maria del Carmen Bousada de Lara a devenit cea mai vârstnică
mamă din lume, după ce a dat naştere unei perechi de gemeni în
Barcelona, cu o săptămână înainte să împlinească
67 de ani.
Cel
mai bizar record aparţine unei mame din Rusia, care a dat naştere
celor mai mulţi copii: 69. Între 1725 şi 1765, în urma
a 27 de sarcini, femeia a dat naştere la 16 perechi de gemeni, 7
seturi de tripleţi şi 4 seturi de cvadrupleţi. 67 dintre ei au
supravieţuit copilăriei. În lumea modernă, recordul pentru
cei mai mulţi copii este deţinut de Leontina Albina din Chile, care
susţine că este mama a 64 de copii, dintre care doar 55 au acte. Ea
figurează în ediţia din 1999 a Guinness World Records, dar nu
a mai apărut în ediţiile ulterioare.
Antena3.ro
