Potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, dat publicităţii miercuri, pentru o persoană celibatară fără copii, povara fiscală reprezintă 55,4 la sută din costul salarial total pentru angajator în Belgia, 52,5 la sută în Germania, 51 la sută în Ungaria, 50,2 la sută în Franţa, 48,1 la sută în Austria şi 45,2 la sută în Italia. Practic, un angajat celibatar din primele trei ţări pleacă acasă cu mai puţin de jumătate din costul total al angajării sale suportat de angajator.
Pentru un cuplu căsătorit, care are doi copii şi un singur salariu pe familie, cea mai mare presiune fiscală se înregistrează în Turcia (42,8 la sută), Polonia (42,2 la sută), Franţa (42 la sută), Suedia (41,8 la sută), Grecia (41,5 la sută) şi Belgia (40,1 la sută), informează Rompres. În sens invers, salariile celibatarilor sunt cel mai puţin taxate în Croaţia (18,1 la sută), Mexic (15 la sută) şi Noua Zeelandă (20,9 la sută), iar cuplurile cu doi copii şi un singur salariu suportă cea mai slabă presiune fiscală în Irlanda (2,3 la sută), Noua Zeelandă şi SUA (11,7 la sută), Luxembourg (13 la sută ) şi Mexic (15 la sută).
Pe ansamblul OECD, media presiunii fiscale atinge 37,5 la sută pentru celibatari şi 27,5 la sută pentru cuplurile cu doi copii şi un salariu. Studiul mai arată că presiunea fiscală a variat foarte puţin în raport cu anul precedent în ţările membre. Deşi presiunea fiscală este mai slabă în cazul salariilor mici, gradul de impozitare globală a salariului minim reprezintă între 15 şi 28 la sută din costul salarial total.
Un număr de 21 de ţări membre OECD au pus la punct un salariu minim pe economie care variază între 0,8 şi 11 dolari pe oră. Costul total al salariului minim pentru angajator este inferior pragului de doi dolari pe oră în Mexic, Polonia, Slovacia şi Turcia, însă atinge un prag de 12 dolari în Franţa, Luxembourg şi Olanda.
Antena3.ro
