O descoperire dramatică a avut loc la Pompei. Arheologii au găsit de curând rămășițele unei familii care avea un bebeluş şi a încercat să scape de erupția vulcanului Vezuviu cu ajutorul pătuţului copilului, pe care l-au pus în dreptul uşii, conform publicaţiei Corriere della Sera.
Recentele săpături făcute în casa Elle şi Frisso, aflată în interiorul Parcului arheologic din Pompei au dezvăluit o scenă dramatică: pătuţul unui bebeluş care era răsturnat şi bloca ușa dormitorului pentru a se proteja de furia Vezuviului, rămășițele unor victime, printre care se numără și cele ale unui copil, obiecte de uz cotidian. Totodată, arheologii au descoperit semne ale unei vieți care a fost brusc întreruptă și care vorbesc încă o dată despre unicitatea orașului Pompei și despre ultimele sale clipe înainte de sfârșit, au scris jurnaliştii de la Corriere della Sera.
Casa Elle şi Frisso, care își ia numele de la o pictură găsită într-una dintre încăperi, se află în apropierea Casei Ledei și Lebedei, deja documentată în 2018.
Conform sursei citate, principalele încăperi scoase la lumină aici, pe lângă intrare, sunt atriumul cu un impluvium (n.r.: bazin de apă), un dormitor (cubiculum), o sală de banchet (triclinium) cu pereți bogat decorați și o cameră cu baldachin și o deschidere în centru pentru trecerea apei de ploaie.
Este foarte posibil ca tocmai această deschidere să fi dus la pătrunderea lapilii (n.r.: pietricele poroase, fragmente de lavă, azvârlite de vulcanii în erupție) care au curs în cascadă în interiorul casei în primele etape ale erupției și de care victimele, găsite acum, au încercat să se protejeze refugiindu-se într-o cameră. Uşa acesteia a fost blocată cu un pătuţ pentru copii.
"A săpa în Pompei și a-l vizita înseamnă confruntarea cu frumusețea artei, dar și cu precaritatea vieții pentru noi toți. În această casă mică, minunat decorată, am găsit urme ale locuitorilor care au încercat să se salveze blocând intrarea într-o cămăruță cu un pat din care am făcut un mulaj. Asta pentru că lapilli, pietrele vulcanice care amenințau să invadeze spațiul, intrau prin deschiderea din acoperișul atriumului.
Nu au reușit, în cele din urmă a venit curentul piroclastic, un flux violent de cenușă fierbinte care a umplut aici, ca și în alte părți, fiecare încăpere, cutremurele seismice făcuseră deja ca multe clădiri să se prăbușească mai devreme. Un infern care a lovit acest oraș pe 24 august 79 d.Hr. și ale cărui urme pot fi găsite și astăzi", a declarat directorul Parcului arheologic din Pompei, Gabriel Zuchtriegel, potrivit sursei citate.
În timpul săpăturilor au apărut și rămășițele a cel puțin patru indivizi, printre care și cele ale unui copil. Acestuia din urmă îi aparținea, cel mai probabil, bula de bronz descoperită aici – este vorba despre o amuletă care era purtată de copiii de sex masculin până la vârsta adultă.
Totodată, a fost posibilă reproducerea unui mulaj al acestuia, după ce s-au găsit goluri în cenușa solidificată, formată prin descompunerea organică a lemnului. Ghipsul a fost turnat în aceste goluri pentru a reconstitui forma patului păstrată ca o amprentă în cenușă.
Printre obiectele găsite se numără: un depozit de amfore, care erau înghesuite într-un subsol cu rol de cămară – dintre care unele erau folosite pentru a conține garum; un sos de pește utilizat pe scară largă; un set de veselă din bronz, format dintr-un sertar; un ulcior cu un singur mâner; un vas în formă de coș și o cană în formă de scoică.
Ştiri video recomandate
