După ani întregi de controverse juridice și negocieri tensionate, statul german și familia nobilă Hohenzollern au ajuns la un acord amiabil privind un vast patrimoniu de obiecte de artă, mobilier și bunuri culturale, punând astfel capăt unei dispute care trena de aproape 100 de ani, scrie dw.com.
Un conflict istoric ajunge la final
Familia Hohenzollern, din care a făcut parte și ultimul împărat al Germaniei, Wilhelm al II-lea, a revendicat de-a lungul decadelor mii de obiecte aflate în prezent în muzee germane și a cerut despăgubiri de milioane de euro pentru palate și bunuri confiscate după căderea monarhiei.
În 2023, actualul cap al familiei, Georg Friedrich, Prinț de Prusia, a schimbat radical strategia moștenitorilor imperiali, renunțând la cererile de despăgubiri. Decizia a deblocat calea negocierilor directe cu statul german, iar discuțiile, începute la finalul lui 2024, s-au concretizat într-un acord oficial semnat în iunie 2025.
Acordul: patrimoniul rămâne public
Acordul prevede înființarea Fundației Culturale Hohenzollern, o entitate non-profit care va administra aproximativ 3.000 de obiecte de artă și patrimoniu. Acestea vor rămâne în circuitul public, fiind expuse în Muzeul Național de Istorie Germană și în rețeaua muzeală a Fundației Palatelor și Grădinilor Prusace din Berlin și Brandenburg.
Ministrul Culturii din Germania, Wolfram Weimer, a salutat înțelegerea ca „o victorie a interesului public”, subliniind că obiectele – inclusiv mobilier, tacâmuri și picturi provenite din circa 70 de palate și vile folosite de Hohenzollerni până în 1945 – vor rămâne accesibile publicului larg.
Un trecut complicat: exproprieri și colaborări controversate
Istoria conflictului este strâns legată de soarta nobilimii germane după cel de-Al Doilea Război Mondial. După 1945, regimul sovietic a confiscat proprietățile aristocrației din zona de ocupație estică, considerând nobilimea (denumită „Junkerii”) o forță ostilă și colaboratoare cu regimul nazist. Reformele agrare au dus la exproprierea fără compensații a tuturor marilor proprietari.
După reunificarea Germaniei în 1990, multe dintre fostele proprietăți ale Hohenzollernilor au redevenit teritoriu federal. Cu toate acestea, Tratatul de Reunificare a consfințit irevocabil exproprierile din 1945, astfel că familia nobiliară nu a putut recupera palatele și terenurile pierdute.
În anii 2000, moștenitorii au deschis procese cerând compensații financiare și restituirea unor bunuri culturale, dar autoritățile au invocat legea despăgubirilor din 1994, care interzice orice restituire persoanelor care au susținut regimul nazist.
Hohenzollernii și regimul nazist: o colaborare ambiguă
În centrul disputei legale s-a aflat o întrebare-cheie: au sprijinit Hohenzollernii venirea la putere a lui Hitler? Documente istorice arată că Wilhelm, fiul ultimului împărat și fost prinț moștenitor, a avut contacte strânse cu liderii naziști. Fotografii și filme îl înfățișează alături de Hitler și alți demnitari ai regimului.
Mai mult, istorici precum Lothar Machtan și Stephan Malinowski au argumentat că Wilhelm a contribuit semnificativ la ascensiunea național-socialismului, în speranța că va fi reinstalat ca monarh. Se pare că fostul prinț chiar s-a lăudat cu faptul că ar fi adus două milioane de voturi pentru Hitler în alegerile prezidențiale din 1932.
Cu toate acestea, alți cercetători, precum Frank-Lothar Kroll, contestă această interpretare, afirmând că implicarea fostului prinț a fost „marginală” și motivată de oportunism, nu de adeziune ideologică.
Un compromis, nu o sentință istorică
Deși nu s-a ajuns la o concluzie definitivă privind rolul politic al familiei Hohenzollern în perioada nazistă, acordul semnat în 2025 încheie litigiul pe cale amiabilă, evitând continuarea proceselor și a tensiunilor publice.
Astfel, după aproape un secol de dispute, familia Hohenzollern renunță la pretențiile financiare, iar obiectele de patrimoniu rămân, definitiv, în mâinile publicului german.
Ştiri video recomandate
