Ministrul Afacerilor Externe Emil Hurezeanu a spus luni, la Antena 3 CNN, că Statele Unite vor rămâne în NATO și forțe americane vor fi în continuare desfășurate pe teritoriul Europei, deși ar putea fi redistribuite sau chiar reduse. El a explicat că summitul NATO de la Haga, care va avea loc la sfârșitul lunii iunie, este unul crucial doarece este prima dată când Președintele Donald Trump va sta față în față cu liderii Alianței cu „toate cărțile pe masă”. Ministrul de Externe este de părere că această reuniune va fi un punct de cotitură în relațiile dintre Statele Unite și aliații europeni.
Emil Hurezeanu consideră că discuțiile de la Haga vor reflecta o reașezare strategică la nivelul Alianței Nord-Atlantice, marcată de revenirea președintelui Donald Trump în prim-planul diplomatic.
„(...) Președintele Donald Trump va discuta în sfârșit cu toate cărțile pe masă cu aliații europeni. Ceea ce știm și de la Mark Rutte, am avut eu însumi ocazia să aud de la el în luna ianuarie la Bruxelles, din convorbirea cu Nicușor Dan la Vilnius, este că SUA nu vor să părăsească NATO, consideră că NATO este în continuare partenerul cel mai important al Occidentului, al civilizației Occidentale, cum vorbesc deja mulți reprezentanți ai Administrației Trump, că SUA nu vor să părăsească Europa, își vor redistribui probabil forțele, poate chiar le vor reduce, dar consideră că Europa, tocmai pentru că îi cere să se înarmeze, să fie mai puternică în anii care vin, SUA vor continua să fie acest partener de neocolit, absolut inalienabil al europenilor, așa cum s-a întâmplat după cel de-Al Doilea Război Mondial încoace”, a spus ministrul de Externe.
În opinia lui Emil Hurezeanu, momentul Haga va marca o nouă etapă în alianța occidentală.
„Vom vedea concret cum va arăta noua alianță Occidentală. Pe de-o parte între SUA și partenerii ei europeni, Franța, Marea Britanie, puteri nucleare, de exemplu România, Polonia, țările cele mai importante flancul estic al Europei, aliați tradiționali și loiali ai SUA dintotdeauna. (...) Am câștigat cu SUA Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial și Al Treilea Război Mondial, care a fost Războiul Rece.
Toate lucrurile acestea au fost mai confuze la nivelul percepției ca urmare a informațiilor contradictorii din cele șase luni de la instalarea noii Administrații americane. Au devenit însă mai clare, mai limpezi, iar momentul Haga, sfârșitul lui iunie 2025, e crucial pentru că vom ști în sfârșit la ce să ne așteptăm acum și de-acum încolo”, a explicat el.
Ministrul de Externe s-a referit și la un punct fierbinte de pe agenda summitului: creșterea bugetului pentru Apărare al țărilor NATO.
„Știm că există un acord legat de creșterea cheltuielilor de Apărare ale țărilor membre, 3% buget de Apărare propriu-zis plus 1,5% cheltuieli aferente, deci la un moment dat bugetul de Apărare al tuturor statelor memebre NATO să fie de 5% din PIB, există un acord teoretic, chiar dacă multe state nu au ajuns (la ținta de 2% din PIB n.red), spre deosebire de România care are azi 2,3% - 2,4% efectiv buget de Apărare, sunt țări care stau departe de cifra de 2% ca Italia sau Spania, sunt țări ca Polonia care au depășit cifra de 5% sau ca Țările Baltice”, a explicat el.
5% pentru Apărare
La summitului NATO, care va avea loc pe 24 și 25 iunie la Haga, statele membre ale Alianței sunt așteptate să-și crească angajamentele privind bugetele destinate apărării, relatează Agerpres.
Președintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, nici acesta atins de nouă din cele 32 de state membre ale Alianței.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus oficial ca liderii acestor state să accepte la summit creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura.
El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmărește la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri anuale care să indice creșterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.
Secretarul general al NATO a susținut că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare și le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetățeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (...) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, crede Mark Rutte.
