Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniţi într-un summit la Bruxelles, au convenit să prelungească sancţiunile împotriva Rusiei cu şase luni, potrivit unor surse diplomatice. Discuțiile sunt tensionate după ce slovacii au respins însă sancțiunile împotriva Rusiei, scrie Euronews.
Liderii prezenți la Summitul Consiliului UE de joi au fost uimiți după ce Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei, a anunțat că își va menține vetoul pentru următoarea serie de sancțiuni împotriva Rusiei.
Opoziția lui Fico implică o chestiune separată: eliminarea treptată a combustibililor fosili rusești, inclusiv petrolul și gazele, de care Slovacia, precum și Ungaria, continuă să depindă.
Fico s-a întâlnit joi dimineață cu Ursula von der Leyen pentru a discuta despre rezervele sale, inclusiv teama că Gazprom, monopolul gazelor din Rusia, ar intenta un proces de miliarde de euro dacă țara sa își reziliază contractul pe termen lung cu gazele. Comisia afirmă însă că interdicțiile propuse ar acționa ca „forță majoră” pentru a evita daunele în instanță. Dar Fico nu părea convins.
„Prin urmare, această problemă trebuie rezolvată mai întâi: haideți să definim soluția și abia apoi putem discuta despre alte pachete de sancțiuni”, a declarat Fico într-un mesaj video postat pe contul său de Facebook la scurt timp după ora 18:00 CET. „Dacă propunerea noastră de amânare a votului nu este luată în considerare, ambasadorul slovac va primi instrucțiuni clare de a respinge adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni.”
UE a adoptat deja 17 pachete de sancţiuni de la invazia Rusiei în Ucraina
Aceste sancţiuni trebuie reînnoite în unanimitate de către cei 27 la fiecare şase luni, iar Ungaria, ţara din UE cea mai apropiată de Rusia, ameninţă constant că li se va opune. În ianuarie, premierul ungar Viktor Orban a menţinut suspansul până la sfârşit, înainte de a le da undă verde.
Joi, liderii UE au discutat, de asemenea, despre al 18-lea pachet de sancţiuni, propus în urmă cu două săptămâni de Comisia Europeană. UE încearcă să reducă veniturile Rusiei din petrol şi a propus pe 10 iunie reducerea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc de la 60 de dolari la 45 de dolari, ca parte a acestui al 18-lea pachet de sancţiuni.
Având în vedere că preţurile petrolului sunt în prezent mult peste 60 de dolari, este puţin probabil ca acest nou prag de 45 de dolari să fie reţinut deocamdată. Potrivit şefei diplomaţiei euroipene, Kaja Kallas, pragul de 60 de dolari a permis reducere cu 30% a veniturilor Rusiei din petrol, esenţiale pentru finanţarea războiului său împotriva Ucrainei.
Cu toate acestea, Rusia a construit o flotă "fantomă" de petroliere pentru a ocoli această interdicţie, estimată la peste 500 de nave, pe care UE a vizat-o deja. În cadrul celei de-a 18-a runde de sancţiuni, Uniunea doreşte să adauge 70 de petroliere "fantomă" pe lista navelor deja utilizate de Moscova, care include în prezent 342 de nume.
De asemenea, europenii doresc să îşi extindă sancţiunile asupra produselor petroliere rafinate ruseşti, care continuă să fie importate, în special prin intermediul anumitor ţări terţe, cum ar fi Turcia.
UE mai intenţionează să adauge încă 22 de bănci ruseşti pe lista sa de instituţii financiare lipsite de acces la pieţele internaţionale de capital prin intermediul sistemului SWIFT. De asemenea, doreşte să adauge alte companii, inclusiv chinezeşti, pe lista neagră a celor care ajută armata rusă să ocolească sancţiunile existente.