Europa riscă să intre în prima "dunkelflaute" a anului, când vremea înnorată frânează avântul energiei solare pe continent și face ca prețurile la energie să explodeze, scrie Euronews.
Energia solară, numită adesea "steaua strălucitoare" a tranziției de la combustibilii fosili, este una dintre cele mai rapide de instalat și mai ieftine surse de energie din lume. În condiții bune, producerea unei unități de energie cu ajutorul panourilor solare poate costa doar 0,024 euro, mult mai puțin decât în cazul cărbunelui, al gazelor sau chiar al energiei eoliene.
De la izbucnirea războiului cu Iranul, în 28 februarie, energia solară a scutit deja Uniunea Europeană de importuri de gaze în valoare de 42,9 miliarde de euro. Tot ea a contribuit la stabilizarea rețelei electrice în această vară, când valurile de căldură succesive au dus la creșterea bruscă a consumului de electricitate pentru răcire.
Perioada prelungită de vreme rece, înnorată și fără vânt din Europa ridică însă o problemă serioasă.
Poate funcționa energia solară iarna?
„Dunkelflaute”, un termen german care înseamnă "acalmie întunecată", descrie o perioadă lungă în care producția de energie eoliană și solară este foarte scăzută sau chiar inexistentă, din lipsă de vânt și de lumină.
Fenomenul apare de obicei între octombrie și februarie în nordul Europei și este agravat de zilele scurte, de norii denși și de ceață. Perioada coincide cu creșterea consumului de energie pe tot continentul, pe fondul temperaturilor scăzute care sporesc nevoia de încălzire.
Episoadele de "dunkelflaute" care durează mai multe zile sunt rare, dar, atunci când apar, obligă rețeaua energetică europeană să se bazeze mai mult pe surse de rezervă scumpe, precum gazele naturale.
Potrivit estimărilor Bloomberg, prețurile energiei pentru ziua următoare în Germania au depășit, pentru joi, 29 octombrie, 300 de euro pe megawatt-oră, aproximativ dublul mediei din octombrie. La vârful de consum de seară, tarifele orare au trecut de 500 de euro.
"Este extrem de descurajant". Producția panourilor de pe case scade
Și gospodăriile care au panouri solare observă facturi mai mari. Un locuitor din Marea Britanie, care are pe acoperiș 12 panouri cu o capacitate totală de 6,36 kW, a declarat pentru Euronews Earth că miercuri, 4 noiembrie, acestea au produs doar 10,90 kWh. Pentru restul de 27,40 kWh de care a avut nevoie, a fost obligat să apeleze la rețea.
Joi, 5 noiembrie, când cerul a fost acoperit toată ziua în orașul său, locuința a produs doar 2,40 kWh și a preluat din rețea 20,60 kWh.
Asta în condițiile în care casa are și o baterie de stocare de 11,52 kWh, încărcată noaptea, la tarif redus, pentru a fi folosită ziua, când consumul crește.
Norii sunt așteptați și în weekend, și până târziu săptămâna viitoare, așa că mulți britanici vor produce mult mai puțină energie solară decât vara.
"Aproape că nu mai producem energie", spune locuitorul, care a dorit să rămână anonim. "Este extrem de descurajant să vezi că importăm atât de multă energie după ce am cheltuit mii de lire pe un sistem solar. Știm totuși că panourile vor funcționa mai bine când se vor risipi norii."
Hidrocentralele compensează scăderile energiei solare
Nu este o surpriză că panourile solare produc cea mai mare parte a energiei în lunile de vară. În UE, ponderea energiei solare în producția de electricitate a ajuns la 25,4% în iunie, dar a scăzut la doar 13,2% în octombrie.
Pe de altă parte, panourile solare au nevoie de lumină, nu de căldură, așa că proprietarii care le au pe acoperiș produc energie chiar și în zilele reci.
Potrivit furnizorului de energie verde Good Energy, sistemele solare casnice din Marea Britanie pot genera iarna aproximativ 25-35% din producția lor anuală, ceea ce, spune compania, "oferă o plasă de siguranță binevenită pentru facturile de iarnă".
În plus, scăderea producției solare coincide de obicei cu creșterea producției hidroenergetice, care a început să urce în UE anul trecut, din octombrie.
Energia solară poate ajuta și la compensarea vârfurilor de consum provocate de valurile de căldură, când crește brusc nevoia de răcire, prin aparate de aer condiționat sau ventilatoare.
Potrivit centrului de analiză energetică Ember, în timpul valului de căldură de la sfârșitul lunii iunie, cererea zilnică de electricitate a crescut cu până la 28% în Italia, 23% în Ungaria, 14% în Franța și 13% în Spania, față de zilele dinaintea caniculei.
Ember arată că, pe măsură ce cererea a crescut, energia solară a fost singura sursă importantă care a funcționat "mai bine decât de obicei". Comparativ cu alte zile din iunie și iulie, producția solară zilnică medie în perioadele de caniculă a fost cu 17% mai mare în Franța și Ungaria, cu 5% mai mare în Spania și la același nivel în Italia.
O altă analiză Ember a constatat că o locuință obișnuită din Marea Britanie, cu panouri pe acoperiș, a produs în perioada de caniculă suficientă energie pentru a alimenta un aparat de aer condiționat cinci ore pe zi.
În același timp, sursele de energie care consumă multă apă, precum cărbunele, hidrocentralele și centralele nucleare, au probleme în timpul valurilor de căldură, pentru că temperaturile extreme și lipsa ploilor duc la perioade lungi de secetă.
În august, Polonia a fost nevoită să reducă producția centralelor pe cărbune, care au nevoie de cantități uriașe de apă pentru răcire, după ce nivelul râului Vistula a scăzut critic. Măsura a scos temporar din sistemul energetic polonez 1,3 GW, suficient pentru a alimenta peste un milion de gospodării obișnuite. Asta reprezintă aproximativ 2% din capacitatea energetică actuală a țării.
