”Am mai lucrat în Germania, dar la un abator, înainte să vin aici. Am hotărât să plecăm, pentru că era foarte frig, ne degeraseră mâinile. Ca în abator”, așa începe povestea femeilor care au mers la cules de căpșune și sparanghel.
Însă munca la care sunt supuse nu are nimic a face cu cea pentru care au plecat.
”A fost vorba despre căpșune și sparanghel, dar ne trimite să dăm mâncare la porci, să întindem paiele, să facem cu totul altceva. Trebuie să ridicăm solarele, să le punem înapoi”, a declarat una din femei.
Cele 4 susțin că susțin că muncesc de dimineața până seara.
”Muncim de dimineață, de la cinci, până la șase seara, șașe, șapte”.
Motivul pentru care nu se întorc în țară este că au rămas fără documente.
”Ne rețin buletinele, ne spun că nu am plătit banii. Avem o săptămână de când muncim și ne tot spun că nu am plătit banii. 280 de euro. Banii pentru care ne-a adus cu mașina și avansul de 100 de euro. Dar cât trebuie să muncești? O lună de zile ca să plătești 280 de euro? Câte ore trebuie să muncești ca să plătești 280 de euro?”, adaugă o altă femeie.
Cât despre condițiile de cazare, acestea spun că stau ”ca în boscheți”.
”Nu avem apă caldă, nu avem nimic. Într-o săptămână, doar o dată am făcut baie. Pe cazare ne iau 3 euro pe zi, de persoană. Nu-s condiții. Paturi de fier, dulapuri de fier, mai rău ca la pușcărie. Nu sunt perne, nu e lenjerie, nu sunt pături, vase, oale, farfurii, linguri, toate sunt ale noastre. În cameră, dacă se poate, te bagă șase - șapte persoane. Dar acum, nu au oameni, că au plecat 28 de oameni. Le-au plecat 28 de oameni într-o zi, exact înainte să ajungem noi”.
