La o fostă bază de teste de zbor situată la sud de Paris, mai multe drone survolează câmpurile și pădurile, în timp ce echipele de la sol testează sisteme concepute pentru a le opri, o măsură luată ca răspuns la incursiunile dronelor în țările NATO. Acum, tehnologiile care permit bruiajul electronic dar și dronele incerceptoare nu mai sunt destinate exclusiv guvernelor și armatei: companiile private și entitățile statale din Europa care operează infrastructură critică doresc să își consolideze apărarea, unele chiar solicitând autorizație pentru a doborî personal dronele, scrie Reuters.
Aceștia sunt îngrijorați că războiul hibrid sau un atac cu drone ar putea întrerupe alimentarea cu energie electrică a milioane de oameni, așa cum s-a întâmplat frecvent în Ucraina după atacurile rusești.
„Este o posibilitate teoretică, și din ce în ce mai practică, să existe pene de încălzire în această iarnă din cauza atacurilor hibride”, a declarat Kristian Ruby, secretarul general al organismului energetic european Eurelectric.
Unele guverne europene reacționează prin a începe să acorde firmelor puteri care, în mod tradițional, erau rezervate armatei. Interviurile realizate de Reuters cu peste 30 de directori de companii, oficiali și experți în drone arată, între timp, că tehnologia de detectare și doborâre a dronelor se maturizează mai repede decât regulile privind cine o poate utiliza.
Abordările variază foarte mult în Europa, iar incertitudinile juridice rămân inclusiv în ceea ce privește cine are dreptul de a ordona un răspuns la o amenințare cu drone. Doborârea unei drone ar putea provoca rănirea sau decesul persoanelor aflate la sol sau deteriorarea proprietății, ceea ce ridică semne de întrebare pentru companii cu privire la răspundere și responsabilitate.
„Eram lipsiți de apărare”
Franța se numără printre țările care au deschis calea. Parlamentul său a adoptat, în august, o lege care permite operatorilor autorizați de infrastructură critică și contractorilor să detecteze, să bruieze și să doboare dronele în apropierea instalațiilor desemnate.
Legea adoptată a răspuns unui val de incursiuni ale dronelor asupra unor situri critice și militare, inclusiv zboruri deasupra bazei de submarine nucleare Ile Longue de lângă Brest, în nord-vestul Franței, în decembrie 2025.
„Franța dorește o listă extinsă de situri sensibile considerate de importanță vitală, echipată până în 2027”, a spus un înalt oficial francez implicat în aceste planuri.
„Eram lipsiți de apărare în fața amenințării dronelor”, a declarat oficialul, adăugând că îngrijorările au crescut în ultimul deceniu, pe măsură ce vehiculele aeriene fără pilot au devenit mai accesibile și mai comune.
Guvernul francez dorește să ofere operatorilor de infrastructură critică, cum ar fi compania de utilități de stat EDF și compania feroviară de stat SNCF, un catalog de sisteme aprobate, de la bruiaje electronice la drone interceptoare, în funcție de diferite medii și situații.
Confirmând elemente importante ale planului prezentat de oficialul francez, Systematic Paris-Region, care derulează programul guvernamental de testare de la Brétigny-sur-Orge, a declarat că evaluările lansate în această vară au catalogat până acum trei integratori de sisteme, care combină diferite sisteme informatice într-un întreg unificat, și 17 sisteme anti-drone.
Acesta a declarat că evaluările continuă și că se lucrează la accelerarea achizițiilor.
Ministerul francez al Apărării a declarat că legea adoptată în august va contribui la consolidarea capacităților de contracarare a amenințării, deși a precizat că se poate pronunța doar în privința infrastructurii critice aflate sub autoritatea sa. EDF și SNCF au refuzat să comenteze.
Cine poate să doboare dronele
Descoperirea unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean pe aeroportul german Leipzig/Halle, în august, a subliniat cât de mult s-au răspândit riscurile.
Germania a dat vina pe Rusia pentru incident. Moscova a negat că se află în spatele acestuia și a negat, în repetate rânduri, că ar fi efectuat atacuri hibride în Europa, multe dintre acestea având loc în țări care susțin Kievul în războiul Rusiei din Ucraina.
Însă îngrijorările legate de faptul că autoritățile naționale nu pot reacționa suficient de rapid pentru a proteja infrastructura răspândită pe scară largă împotriva unor astfel de atacuri și că daunele cauzate de dronele relativ ieftine ar putea duce la costuri mari de reparații sunt tot mai mari.
În Germania, unde operațiunile de combatere a dronelor rămân o funcție a poliție, ministerul de Interne a declarat pentru Reuters că analizează modul în care operatorii de infrastructură critică și terții ar putea fi implicați, legal, în măsurile active de combatere.
În septembrie, Austria a anunțat planuri de a acorda competențe similare operatorilor de infrastructură critică, inclusiv marilor companii energetice. Ministrul Apărării, Klaudia Tanner, a declarat într-o conferință de presă că statul nu poate proteja fiecare amplasament de unul singur.
Polonia a mers mai departe. Operatorii au declarat pentru Reuters că au desfășurat sisteme anti-drone și au participat la antrenamente cu unități militare. Au fost stabilite zone restricționate pentru drone în jurul infrastructurii energetice critice, iar unitățile de securitate desemnate care lucrează pentru operatori au fost autorizate să distrugă, să dezactiveze sau să preia controlul dronelor care intră în aceste zone.
Însă două surse din cadrul companiilor de transport al energiei de pe flancul estic al NATO au declarat pentru Reuters că o intervenție eficientă necesită în continuare mai multe asigurări și, poate, un precedent judiciar cu privire la cine poartă responsabilitatea pentru daunele colaterale.
Fără această certitudine, au spus ei, operatorii de infrastructură critică ar putea rămâne reticenți în neutralizarea dronelor, deoarece doborârea uneia ar putea provoca daune costisitoare, sau mai rău, oamenii ar putea fi răniți.
O schimbare de abordare
Competența de a doborî dronele ar reprezenta o schimbare de abordare pentru companiile din întreaga Europă. Directori, oficiali și analiști energetici au declarat pentru Reuters că firmele de utilități au petrecut ani de zile consolidând rețelele și pregătindu-se pentru restabilirea serviciilor întrerupte, în loc să prevină atacurile.
Leonhard Birnbaum, director executiv al companiei energetice germane E.ON, a declarat în septembrie că operatorii trebuie să presupună că unele atacuri vor reuși, în loc să planifice oprirea tuturor. Compania operează aproximativ 2.720 de substații în Germania.
Lituania construiește o substație fortificată în apropierea graniței cu Rusia, ca parte a planurilor statelor baltice și Poloniei de îmbunătățire a apărării, care includ construirea de buncăre, instalarea de rețele anti-drone și acumularea de echipamente greu de înlocuit pentru componentele critice ale rețelei energetice.
Operatorul de transport de stat polonez PSE patrulează cu elicopterul părți din rețeaua sa de înaltă tensiune, de aproximativ 16.500 km, și pregătește aeronave mai puternice pentru a proteja o legătură electrică submarină către Suedia.
Totuși, dronele relativ ieftine reprezintă o provocare pentru astfel de apărări. Echipamentele esențiale, cum ar fi transformatoarele mari, pot dura ani de zile pentru a fi înlocuite, în timp ce chiar și o reparație reușită poate lăsa infrastructura inactivă timp de luni de zile.
Nu toți operatorii de utilități doresc un rol mai important în apărarea acestora.
Asta Sihvonen-Punkka, directorul executiv al operatorului național de rețea electrică Fingrid din Finlanda, a declarat pentru Reuters că responsabilitatea pentru contracararea amenințărilor la adresa infrastructurii critice ar trebui să rămână în sarcina autorităților și forțelor armate finlandeze.
„Orice măsură de a acorda astfel de puteri operatorilor de utilități ar fi o schimbare foarte, foarte mare, care necesită o analiză juridică atentă”, a spus ea.
Jari Stenius, șeful Departamentului de Securitate al companiei de utilități finlandeze Fortum, a spus că este mulțumit ca firmele energetice să se concentreze pe producerea de energie, în timp ce poliția și armata se ocupă de amenințările la adresa securității.
Tehnologia este pregătită, dar regulile nu
Oficialii din domeniul securității și firmele de tehnologie anti-drone spun că sistemele devin din ce în ce mai automatizate, deoarece operatorii nu pot staționa echipe specializate la fiecare locație. Sistemele moderne de contra-drone combină senzori, software de comandă și control și contramăsuri într-un singur lanț conceput pentru a identifica, clasifica și răspunde la amenințări în câteva secunde.
Mai multe companii au declarat pentru Reuters că incertitudinea cu privire la cine poate autoriza un răspuns a încetinit investițiile în etapele ulterioare ale acestui proces.
„Prin urmare, Franța încearcă să automatizeze procesul cât mai mult posibil”, a declarat înaltul oficial francez implicat în planurile Franței.
Oficialul a spus că angajații de securitate de la companiile de utilități ar trebui să fie capabili, în cele din urmă, să detecteze o amenințare și să lanseze un răspuns automat prin simpla apăsare a unui buton.
Compania germană de apărare Rheinmetall a declarat pentru Reuters că cel mai mare obstacol pentru operatorii civili era adesea întârzierea dintre detectarea unei drone și decizia de a implementa o contramăsură, deoarece responsabilitățile legale rămân fragmentate.
Rheinmetall a declarat că interesul operatorilor privați de infrastructură pentru sistemele anti-drone este în creștere. Compania a declarat că desfășoară ateliere, studii la fața locului și evaluări ale infrastructurii pentru operatori și se pregătește pentru ceea ce a descris ca fiind un segment de piață „în creștere foarte rapidă”.
