Rusia ar putea să accepte împotriva voinţei sale ideea amplasării sistemului american antirachetă în Europa dacă acesta ar fi instalat în extremitatea sudică a NATO, în Turcia, România sau Bulgaria, dar preconizata sa instalare în nordul continentului, în Republica Cehă şi în Polonia, care are o graniţă terestră comună cu regiunea rusă Kaliningrad, creează profunde suspiciuni, notează în ediţia de miercuri cotidianul The Washington Post, citând o analistă rusă.
Potrivit analistei Irinei Kobrinskaia, de la Institutul pentru economie mondială şi relaţii internaţionale de la Moscova, în opinia responsabililor militari ruşi, elemente ale sistemului american antirachetă amplasate în cele două state pot reprezenta o ameninţare pentru Rusia.
Înalţi responsabili ruşi au ameninţat că, dacă SUA merg mai departe cu planurile lor legate de sistemul antirachetă, Rusia se va retrage din tratatul ruso-sovietic din 1987 privind eliminarea rachetelor nucleare cu rază medie şi mică de acţiune. Oficiali ruşi au evocat ca precedent la un asemenea gest retragerea Administraţiei Bush din Tratatul din 1972 cu privire la rachetele antibalistice.
Ruşii consideră proiectul american antirachetă ca făcând parte dintr-o încercare de îngrădire din partea SUA, manifestată îndeosebi prin extinderea în continuare a NATO. De la prima sa extindere în blocul ex-sovietic, în 1998, când au aderat Polonia, Ungaria şi Republica Cehă, NATO a ajuns să includă cele trei republici baltice, Slovacia, România şi Bulgaria, iar fosta republică sovietică Georgia doreşte la rândul ei să adere la organizaţie. Şi unii politicieni din Ucraina, între care preşedintele Viktor Iuşcenko, s-au pronunţat în favoarea aderării ţării lor la Alianţa nord-atlantică, aminteşte The Washington Post.
Antena 3
