Cu un bilanţ de cel puţin 100 de morţi în trei zile în capitala ucraineană, criza - care a izbucnit după ce preşedintele Viktor Ianukovici s-a răzgândit, preferând o apropiere de Moscova semnării unui acord de liber-schimb cu Uniunea Europeană (UE) - pare că atins un punct din care nu mai există o cale de întoarcere.
"Există un risc ca situaţia să scape de sub control şi să se transforme în război civil", apreciază Ognian Minşcev, directorul Institutului pentru Studii Regionale şi Internaţionale de la Sofia.
"Acest lucru va putea să fie evitat doar prin demisia lui Ianukovici şi alegeri prezidenţiale anticipate", continuă el.
În opinia lui Gerhard Mangott, un specialist pentru Europa de Est şi Rusia la Universitatea din Innsbruck, în Austria, "de ambele părţi, forţele radicale au preluat controlul".
De o parte, văzând violenţele, "este de negândit ca Maidanul (piaţa din centrul Kievului, ocupată de către opozanţi) să-şi dea acordul pentru negocieri" cu un preşedinte "care are mâinile pătate de sânge", apreciază el.
De cealaltă parte, "Viktor Ianukovici nu mai poate să dea înapoi. El a intensificat violenţa atât de mult, încât este dificil să te gândeşti că nu va fi judecat, dacă va părăsi preşedinţia", continuă Mangott.
Expertul respinge ideea unui "război civil", deoarece "nu există confruntări între diferite grupuri de populaţie, ci o înfruntare între o parte a populaţiei ucrainene şi stat". El avertizează, totuşi, în legătură cu riscul unui "proces de dezintegrare a ţării", în contextul în care opoziţia a ocupat administraţii în vestul ţării, iar în unele regiuni, precum Crimeea, există adunări proruse.
Aceste focare regionale de tensiune au relevat temeri cu privire la o dezintegrare a Ucrainei, o ţară care are graniţă cu UE dar care este "leagănul" Rusiei, o fostă republică sovietică în care o parte a populaţiei vorbeşte rusa, dar în care dominaţia Moscovei este percepută, în numeroase regiuni, ca o umilire.
Ţările occidentale - UE şi Statele Unite - şi Rusia nu au încetat, de la începutul crizei, să se acuze reciproc de ingerinţă şi exercitarea unor presiuni menite să le consolideze fiecăreia zona de influenţă.
Puterea ucraineană se află la mijloc între ameninţarea cu sancţiuni occidentale împotriva liderilor şi mediilor financiare care le sunt asociate şi riscul falimentului şi prăbuşirii economice, în cazul în care întoarce spatele Moscovei.
După ce s-a îndepărtat de Bruxelles, Kievul a obţinut un împrumut în valoare de 15 miliarde de dolari şi o reducere a preţului la gaze naturale în valoare de câteva miliarde de dolari pe an.
Însă Moscova, care nu încetează să denunţe o mişcare condusă de către "radicali", "extremişti" şi chiar "neonazişti", a plătit doar trei miliarde de dolari, iar acum afirmă că aşteaptă revenirea la calm pentru a continua să ofere acest ajutor.
"Strategii politici de la Kremlin se pare că au făcut totul pentru ca Rusia să devină singura speranţă a puterii ucrainene. De-acum este foarte probabil ca acest vis să se îndeplinească", scria joi ziarul liberal rus Vedomosti.
