Un ucrainean arestat în Italia și suspectat că a coordonat sabotarea gazoductului rus Nord Stream în Marea Baltică, în septembrie 2022, a refuzat vineri să fie extrădat în Germania, transmite AFP, citată de Agerpres.
În legătură cu acest caz, Sky News a relatat, tot vineri, că suspectul, identificat drept Serghei K. de justiția germană și Serghei Kuznețov de presa italiană, a servit în forțele speciale ale armatei ucrainene și a făcut parte dintr-un serviciu secret al Ucrainei.
Este prima arestare în acest dosar sensibil, care a stârnit reacții la nivel internațional.
Parchetul federal german a anunțat joi că "s-a procedat la arestarea, pe baza unui mandat de arestare european, a cetățeanului ucrainean (...) de către poliția italiană, în provincia Rimini".
În vârstă de 49 de ani, suspectul a fost audiat vineri de Curtea de apel din Bologna.
Audierea sa a început mai târziu decât era prevăzut că ucraineanul a solicitat un traducător.
Ulterior, el a precizat că refuză să fie extrădat în Germania, unde a fost deschis un dosar penal în cazul sabotării Nord Stream.
Bărbatul susține că se afla în Ucraina la momentul producerii sabotajului.
Următoarea audiere a fost fixată pentru 3 septembrie iar Serghei Kuznețov va rămâne până atunci în arest preventiv.
Suspectul în sabotarea Nord Stream, arestat în concediu
Sergehi Kuznețov a fost arestat în timp ce se afla în vacanță cu familia sa la San Clemente, o localitate din apropierea orașului Rimini, stațiune balneară de pe malul Mării Adriatice.
Pe 26 septembrie 2022, patru scurgeri enorme de gaz, precedate de explozii submarine, au avut loc într-un interval de câteva ore la gazoductele Nord Stream 1 și 2.
Acestea legau Rusia de Germania, fiind concepute pentru a transporta în Europa o mare cantitate din gazul natural extras de Moscova.
La acea vreme, Moscova oprise livrarea gazului via Nord Stream 1, pe fondul disputei cu țările europene aliate Kievului.
De la data sabotajului, au fost lansate anchete judiciare de către Germania, Suedia și Danemarca.
Investigațiile au fost încheiate în țările scandinave, însă nu și în Germania. Au fost evocate multe piste, fiind inclusiv ipoteza că sabotajul este o operațiune ordonată de un anume stat.
Atât Ucraina, cât și Rusia și SUA au dezmințit ferm orice implicare.
Ştiri video recomandate
