Premierul bulgar Rumen Radev vrea să întărească legăturile economice cu China și a prezentat Bulgaria ca o poartă de intrare pe piața europeană. Acordurile promovate de guvernul său ridică însă întrebări legate de transparență, de beneficiile economice reale și de compatibilitatea cu politica Uniunii Europene față de Beijing, scrie Novinite.
"Vedem perspective în relațiile noastre pentru o mai bună conectivitate între Europa și China, iar Bulgaria poate juca un rol-cheie ca poartă spre Europa în domeniul transporturilor, al energiei și al conectivității digitale. Bulgaria oferă condiții excelente pentru investiții în sectoare precum vehiculele electrice, energia, agricultura și tehnologiile avansate", a declarat Radev la începutul discuțiilor cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, și cu delegația acestuia, la sediul Consiliului de Miniștri.
Întâlnirea a avut loc în cadrul vizitei oficiale a lui Wang Yi în Bulgaria, după opririle în Croația și Muntenegru, ca parte a unui turneu în Azerbaidjan și în Balcani. Radev a spus că se așteaptă ca vizita să dea un nou impuls relațiilor bilaterale și să producă rezultate concrete.
Premierul bulgar a descris vizita ca fiind importantă pentru ambele țări și pentru întreaga regiune și și-a exprimat convingerea că aceasta va consolida prietenia de lungă durată dintre cele două state. El a amintit că Bulgaria a fost a doua țară din lume care a recunoscut China și a stabilit relații diplomatice cu aceasta.
Radev a făcut referire și la vizita sa în China din 2019, pe când era președinte, și la discuțiile purtate atunci cu liderul chinez Xi Jinping. Cu acea ocazie, cele două țări au adoptat o declarație privind stabilirea unui parteneriat strategic, pe care Radev a descris-o drept un moment important în relațiile bilaterale. Potrivit acestuia, parteneriatul ar trebui acum să depășească sfera comercială și să includă proiecte comune în sectoare economice-cheie.
Wang Yi a declarat că China dorește să fie un partener de încredere și responsabil în procesul de modernizare a Bulgariei. "China și Bulgaria au o istorie profundă și tradițională de cooperare. Suntem pregătiți să lucrăm cu prietenii noștri bulgari pentru a consolida încrederea politică reciprocă și pentru a realiza mai multe proiecte comune, concrete și substanțiale, în beneficiul popoarelor din ambele țări" a spus șeful diplomației chineze.
Wang a adăugat că China urmărește relații de prietenie cu toate țările lumii și își propune să construiască "o comunitate cu un viitor comun pentru omenire".
Într-o întâlnire separată, la sediul Administrației Prezidențiale de pe bulevardul Dondukov, președinta Iliana Iotova și Wang Yi au discutat despre consolidarea cooperării dintre Bulgaria și China, dar și despre conflictele din Ucraina și din Orientul Mijlociu. Cei doi au convenit că este nevoie de eforturi diplomatice active pentru soluționarea acestora.
"Trăim într-o perioadă cu mai multe conflicte decât oricând după cel de-Al Doilea Război Mondial. Lumea de astăzi are nevoie de mai multă încredere și responsabilitate. Trebuie să le lăsăm copiilor noștri o lume sigură, în care să își poată dezvolta potențialul", a declarat Iotova, potrivit Secretariatului de presă al Președinției. Ea a subliniat și pagubele pe care războaiele le provoacă economiilor naționale și sistemelor sociale.
Iotova a adus în discuție posibilitatea unei curse aeriene directe între Sofia și Beijing, care ar putea stimula contactele de afaceri și legăturile culturale. Partea bulgară și-a exprimat, de asemenea, speranța că produsele agricole bulgărești vor avea un acces mai facil pe piața chineză.
O politică ce merită analizată atent
Reluarea dialogului diplomatic la nivel înalt are loc în contextul în care guvernul Radev urmărește legături economice mai strânse cu Beijingul, o politică ce, potrivit experților, trebuie analizată atent, având în vedere obiectivele comerciale ale Chinei și eforturile UE de a-și reechilibra relațiile comerciale cu aceasta.
La începutul lui septembrie, vicepremierul și ministrul Economiei, Alexander Pulev, a efectuat o vizită în China, unde a semnat mai multe memorandumuri menite să consolideze relațiile economice dintre Sofia și Beijing. El s-a întâlnit cu vicepremierul chinez Ding Xuexiang și cu vicepreședintele Han Zheng, discuțiile concentrându-se pe noi oportunități de investiții, în special în industria auto.
"Avem o voință politică puternică de a deschide un nou capitol în relațiile bilaterale cu China", a declarat Pulev cu acea ocazie.
Ultima delegație bulgară de rang înalt care vizitase China fusese cea din 2019, condusă de Radev, pe atunci președinte. Experții spun că, acum, în calitate de premier, acesta pare hotărât să aprofundeze relațiile guvernului său cu Beijingul.
Vizita din 19 octombrie a lui Wang Yi are loc în timp ce Uniunea Europeană încearcă să obțină relații comerciale mai echilibrate cu China. Deficitul comercial al blocului comunitar în relația cu Beijingul depășește un miliard de euro pe zi.
Rumena Filipova, președinta și fondatoarea Institutului pentru Analiză Globală, a declarat pentru Svobodna Tochka că atât guvernul bulgar, cât și Beijingul doresc extinderea legăturilor economice. Potrivit acesteia, China urmărește să își asigure o prezență productivă în interiorul UE și vede Bulgaria drept o "poartă spre Europa".
Patru memorandumuri, puține detalii publice
În timpul vizitei sale, Pulev a semnat patru memorandumuri, toate aprobate anterior de Consiliul de Miniștri.
Primul, încheiat între Ministerul bulgar al Economiei, Investițiilor și Industriei și Ministerul Comerțului din China, prevede înființarea unui grup de lucru bilateral pentru cooperare în domeniul investițiilor. Documentul stabilește industria auto și sectorul energetic drept priorități și prevede un mecanism de schimb de informații privind legislația, reglementările și politicile în materie de investiții.
Al doilea memorandum a fost semnat cu Shanghai Grand Sun Hydrotherapy System Ltd., un furnizor de echipamente pentru hidroterapie și spa, inclusiv sisteme de căzi cu hidromasaj și alte soluții de tratare a apei.
Al treilea acord vizează compania Hangzhou Bosom New Materials Technology Co., Ltd., care cercetează, dezvoltă, produce și comercializează materiale plastice tehnice modificate. Compania a inclus Bulgaria în planurile sale de extindere a capacităților de producție la nivel internațional, iar Agenția Bulgară pentru Investiții urmează să o sprijine în alegerea amplasamentului, în relația cu instituțiile competente și în înființarea unei unități de producție locale.
Al patrulea memorandum privește cooperarea dintre Agenția Bulgară pentru Investiții și China Global Advisory. Deși fusese aprobat în prealabil de Consiliul de Miniștri, nu există o confirmare publică a faptului că a fost semnat în timpul vizitei delegației. Svobodna Tochka a cerut Ministerului Economiei și Industriei o confirmare și o copie a documentului, dar nu primise niciun răspuns până la momentul publicării.
Între cele două țări funcționează deja o Comisie interguvernamentală bulgaro-chineză pentru cooperare economică, iar China este unul dintre cei mai importanți parteneri de export ai Bulgariei din afara UE.
Investiții chineze cu rezultate discutabile
Pe 8 septembrie, Radev a inaugurat o a doua fabrică chineză de componente auto în apropiere de Plovdiv. Tot în septembrie, au apărut informații potrivit cărora producătorul auto chinez Great Wall își va redeschide unitatea de asamblare de lângă Loveci.
Fabrica, operată de Litex Motors în parteneriat cu Great Wall, a început să funcționeze în 2012, fiind prima bază de producție a companiei chineze în Europa. Producția a fost oprită în 2016, iar Litex Motors a intrat în procedură de insolvență în anul următor.
Potrivit Rumenei Filipova, proiectul anterior nu a adus beneficiile așteptate pentru industria bulgară. "Capitalul a fost asigurat în principal de partea bulgară, iar mașinile erau doar asamblate în Bulgaria. Cu alte cuvinte, așteptările de atunci, că proiectul ar genera o valoare adăugată semnificativă pentru capacitatea industrială a Bulgariei, nu s-au materializat", a explicat aceasta. Ea a susținut că China a avut totuși de câștigat, obținând un acces mai ușor pe piața UE.
La sfârșitul anului trecut, o companie chineză specializată în eficiență energetică și-a stabilit sediul european la Vidin.
Nord-vestul Bulgariei a mai fost vizat de investiții chineze în 2011, când compania de stat Tianjin Agribusiness a lansat un proiect agricol în comuna Boinița. Planul viza aproximativ 2.000 de hectare de teren, însă compania s-a retras din zonă un an mai târziu. Activitatea sa în Bulgaria a continuat prin intermediul companiei asociate Hera Agro, care a desfășurat ulterior operațiuni agricole în sudul țării. În 2017, publicația de specialitate Agri.bg relata că Hera Agro se număra printre cei mai mari beneficiari de subvenții agricole din Bulgaria.
Filipova a pus sub semnul întrebării beneficiile reale ale investițiilor chineze pentru Bulgaria, invocând experiențele din țară și din alte state. Potrivit acesteia, cercetările, datele și studiile de caz arată consecințe negative ale unor proiecte chineze, în special în domeniul infrastructurii și al industriei.
Potrivit Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), investițiile chineze în Balcani au totalizat 32 de miliarde de euro între 2009 și 2021, dintre care 10,3 miliarde de euro în Serbia.
Astfel de investiții au fost frecvent asociate în regiune cu proiecte majore de infrastructură, datorii și probleme de mediu. În Muntenegru, autostrada Bar–Boljare a adus țara aproape de faliment. Lucrările continuă acum cu finanțare europeană, deși companiile chineze sunt în continuare implicate. În Serbia, fabrica de anvelope Linglong s-a confruntat cu acuzații de muncă forțată și de încălcare a standardelor de mediu.
Filipova a avertizat că lipsa de transparență a acordurilor și contractelor încheiate cu China generează riscuri, mai ales atunci când înțelegerile comerciale fac parte din obiectivele strategice ale Partidului Comunist Chinez. Ea a cerut ca toate acordurile și clauzele acestora să fie făcute publice și ca, înainte de semnarea contractelor, să fie realizate evaluări economice care să stabilească dacă și în ce mod acestea aduc beneficii economiei locale.
Svobodna Tochka a solicitat Ministerului Economiei și Industriei detalii despre angajamentele asumate de Bulgaria, beneficiile economice estimate și transparența acordurilor, precum și textele integrale ale memorandumurilor semnate. Nici această solicitare nu primise răspuns până la momentul publicării.
Bruxelles-ul cere prudență față de Beijing
Memorandumurile precizează că respectă legislația bulgară și europeană, însă apropierea Sofiei de China vine într-un moment în care instituțiile europene cer o abordare mai prudentă față de Beijing.
Pe 8 octombrie, 44 de asociații industriale europene au cerut statelor membre ale UE să acționeze imediat împotriva a ceea ce au numit "practici comerciale neloiale ale Chinei". Acestea au avertizat că astfel de practici amenință producția din Uniune și riscă să ducă la noi pierderi de locuri de muncă. Printre semnatari se află organizații din industria metalurgică, chimică și auto.
Cu o zi înainte, pe 7 octombrie, Parlamentul European a adoptat o recomandare care cere o politică mai fermă și mai principială a UE față de China, care să mențină dialogul, dar să protejeze interesele europene. Documentul identifică drept provocări-cheie supracapacitatea industrială a Chinei, subvențiile de stat și accesul restricționat al companiilor europene pe piața chineză.
Europarlamentarii au afirmat că relațiile cu China au ajuns într-un punct critic, din cauza practicilor economice ale Beijingului și a poziției acestuia față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Ei au cerut reducerea dependenței strategice de China, controale mai stricte asupra investițiilor și măsuri de protecție pentru tehnologiile critice, infrastructură și lanțurile de aprovizionare.
