Liderii Chinei consideră inteligența artificială (IA) cheia modernizării forței militare, a soluționării provocărilor demografice generate de scăderea forței de muncă și o sursă de mândrie națională. De la drone care livrează mâncare până la roboţi umanoizi, inteligenţa artificială este din ce în ce mai prezentă în viaţa oamenilor, scrie The Guardian.
În Parcul Central din Shenzhen, un grup de adolescente se adăpostește de ploaie, mâncând cipsuri şi cântând balade Mandopop. Râsetele lor sunt întrerupte de un bâzâit mecanic – cineva a comandat cina.
La doar câțiva metri distanță, o dronă de livrare a Meituan, cea mai mare platformă de livrare de alimente din China, sosește la o "staţie de livrare" – una dintre cele peste 40 din Shenzhen. Clienții pot comanda mâncare, iar aceasta este livrată cu ajutorul unei drone, dintr-un centru comercial aflat la mai puțin de trei kilometri distanță. Drona plutește deasupra stației, apoi coboară lent și plasează comanda într-o cutie sigilată, care poate fi deblocată cu numărul de telefon al clientului. Masa e servită fără ca vreun om să fi fost implicat direct.
Potrivit Meituan, dronele pot livra cu până la 10% mai rapid decât curierii umani – însă unele preparate riscă să se răcească în timpul transportului. Dronele sunt doar o mică parte dintr-o industrie de robotică și inteligență artificială pe care China intenționează să o extindă semnificativ în acest an.
Pe fondul războiului comercial între SUA şi China, al provocărilor demografice și al relațiilor tensionate cu SUA, Beijingul accelerează investițiile în domeniile unde consideră că poate depăși America. IA este văzută drept instrument esențial pentru modernizarea armatei, automatizarea economiei și reafirmarea influenței globale, mai ales atunci când companiile chineze reușesc să evite sancțiunile impuse de SUA asupra tehnologiilor avansate.
În trecut, companiile tehnologice au fost ținta represiunii președintelui Xi Jinping, într-o campanie împotriva acumulării excesive de bogăție și influență în afara Partidului Comunist Chinez. În prezent, aceste firme sunt din nou în centrul atenției, în timp ce Xi încearcă să restabilească încrederea în sectorul privat și să stimuleze inovația.
În martie, premierul Li Qiang a promis că va "dezlănțui creativitatea economiei digitale", cu accent pe inteligenţa artificală. Guangdong, provincia care include centrul tehnologic Shenzhen, conduce acest efort, anunțând finanțări de 60 milioane yuani (aproximativ 7.1 milioane de euro) pentru centrele de inovare.
Shenzhen, supranumit "capitala dronelor din China", beneficiază de reglementări favorabile industriei de drone, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a așa-numitei "economii la altitudine joasă". Administrația Aviației Civile din China estimează că această industrie va crește de cinci ori în următorul deceniu, ajungând la 3,5 miliarde de yuani (aproximativ 417 milioane de euro).
Roboții umanoizi, simbolul noii ere tehnologice
Progresele în IA nu se opresc la drone. Roboții umanoizi devin din ce în ce mai prezenți. Momentul culminant al galei de Anul Nou Chinezesc, urmărită de aproape 17 miliarde de ori, a fost un dans al unei trupe de roboți umanoizi fabricați de compania Unitree. Într-o suburbie a Beijingului a avut loc chiar și un semi-maraton între roboţi şi oameni, fiind o premieră mondială.
"Aplicarea IA în robotică a început cu adevărat abia anul trecut", spune Rui Ma, analist tehnic stabilit în San Francisco.
Prin învățarea prin consolidare, care permite roboților să învețe din experiență, se scurtează perioada de antrenament de la ani la luni, accelerând inovația. În orașe ca Yiwu sau Shanghai, câinii roboți sunt deja parte din viața cotidiană, unii fiind folosiți ca jucării, alții pentru a transporta cumpărături.
China are deja o bază solidă în producerea componentelor hardware și în asamblarea de sisteme complexe, dar adevărata provocare rămâne dezvoltarea unui "creier" robotic sofisticat. Modelul R1 lansat de DeepSeek în ianuarie a reprezentat un moment de cotitură. Este un model lingvistic avansat, cu performanțe comparabile celor americane, dar la costuri mult mai mici, ceea ce a provocat o scădere bruscă pe bursă, cu 1 miliard de dolari pierduți în indicele tehnologic principal de pe Wall Street.
DeepSeek a ales să publice modelul ca sursă deschisă (N.r. - Open Source) și a fost finanțat printr-un fond propriu, o decizie strategică care reflectă modul de gândire antreprenorial chinez. Această abordare a fost bine primită de autorități, încurajând adoptarea rapidă a modelului în industrie.
Tehnologia în centrul relansării economice
Lanțul de aprovizionare în robotică poate fi împărțit în trei părți: creierul (software-ul IA), corpul (componentele fizice) și aplicațiile din lumea reală. În timp ce în producția de hardware în China este lider global, în dezvoltarea de IA avansată abia acum recuperează decalajul față de SUA. Modele ca R1 oferă însă un avantaj: pot fi rulate pe cipuri mai puțin avansate, ocolind restricțiile impuse de SUA.
Totuși, antrenarea IA pentru roboți necesită seturi de date complexe și rare, în special pentru sarcini fizice. Pentru comparație, un robot umanoid care gătește poate avea nevoie de până la 60 de grade de libertate. Modelul H1 al Unitree are 27.
Roboții nu trebuie să fie complet umanoizi pentru a fi utili. În fabrici, roboții pe roți sau cu mișcare limitată pot prelua sarcini repetitive sau periculoase. UBTech, o companie din Shenzhen, furnizează deja roboți umanoizi industriei auto.
În viața cotidiană, roboții își fac simțită prezența: la Forumul Boao pentru Asia, un braț robotic a preparat clătite "jianbing", iar în parcurile din Beijing, cărucioare autonome dotate cu camere video patrulează aleile. Totuși, impactul nu este încă masiv.
"Roboții nu înlocuiesc marea majoritate a forței de muncă", spune Amber Zhang, manager de produs la BigOne Lab. În Shenzhen, robo-taxiurile operate de Baidu funcționează doar într-un singur cartier, iar timpii de așteptare sunt adesea mai mari decât în cazul taxiurilor obișnuite.
În câteva orașe din China, compania de tehnologie Baidu operează flote de taxiuri autonome, numite Apollo Go sau robotaxi. Însă o încercare recentă de a apela la o cursă în Shenzhen a fost zădărnicită de două ori: robotaxi-urile funcționează doar într-un singur district al orașului, iar atunci când s-a încercat comandarea, așteptarea a fost de aproape 20 de minute înainte ca aplicația să își ceară scuze și să spună că nu a putut fi găsit niciunul, spune The Guardian.
Un taxi condus de un om a apărut în patru minute. Poliţiştii robot (N.r. - RoboCop), prezentați de mass-media de stat ca o modalitate de consolidare a aparatului de securitate din Shenzhen, sunt de negăsit.
Într-un context economic dificil, cu scăderi ale exporturilor și cerere internă slabă, guvernul chinez mizează pe tehnologie ca motor de creștere.
"Acum, când sectorul imobiliar nu mai este o sursă de venituri pentru multe administrații locale, acestea trebuie să atragă companii bune și să sprijine ceea ce fac acestea", spune Zhang.
Este o schimbare majoră față de acum câțiva ani, când regimul reprima influența marilor companii tech. IPO-ul anulat al Ant Group în 2020 și marginalizarea lui Jack Ma au generat temeri în industrie. Dar acum, Xi Jinping a avut o întâlnire personală cu lideri din tech, inclusiv fondatorul DeepSeek – un semnal clar că industria este din nou în grațiile puterii.
"Astfel de întâlniri ne dau încredere. Poate că perioada dificilă a trecut", spune antreprenorul Li Shuhao.
Ştiri video recomandate
