Fenomenul creațiilor generate de inteligența artificială, fie că e vorba despre cărți, muzică sau artă vizuală, a declanșat un val de controverse, confuzii și întrebări legale în întreaga lume. Scandalurile nu apar doar din lipsa de transparență în privința autorului, ci și din dificultatea de a defini ce este original, cine deține drepturile de autor și cum pot fi protejați atât artiștii reali, cât și publicul.
În literatură, scandaluri precum cel al cărții Hypnocracy (n.r. în traducere Hipnocrația), atribuită unui autor fictiv creat de AI, au ridicat probleme serioase despre autenticitate, încrederea în editori și responsabilitatea intelectuală. Mulți cititori au fost derutați sau chiar trădați când au aflat că ceea ce au considerat o operă a unui gânditor contemporan era, în realitate, un experiment generat artificial.
În muzică, au existat cazuri în care AI a creat piese noi cu voci generate care imitau perfect artiști cunoscuți, de la Drake la Frank Sinatra, fără consimțământul acestora, ceea ce a declanșat procese și retrageri rapide de pe platforme de streaming.
Confuzia vine și din faptul că legislația internațională nu a fost încă pe deplin actualizată pentru a răspunde acestor provocări. În multe jurisdicții, operele create exclusiv de AI nu pot fi protejate prin drepturi de autor pentru că nu există o „persoană umană” care să fie considerată autor.
Asta înseamnă că o melodie sau o carte realizată integral de o mașină ar putea fi, teoretic, copiată și redistribuită fără probleme legale. Totuși, dacă un om contribuie semnificativ, prin editare, regie, compoziție parțială sau concept original, atunci acel conținut poate fi protejat, iar artistul sau inițiatorul poate revendica drepturile.
Unele țări lucrează la proiecte de „compensare a creatorilor umani”
Pentru a-i proteja pe artiști, unele țări (cum este SUA prin NO FAKES Act, încă în discuții) propun legi care să interzică folosirea vocii sau imaginii unei persoane fără acordul său, chiar și atunci când este generată artificial.
Uniunea Europeană, prin Legea AI și Directivele privind Copyright-ul, încearcă să impună etichetarea clară a conținutului creat cu AI și să oblige platformele să ofere transparență în privința sursei materialelor. De asemenea, se discută despre „compensarea creatorilor umani” dacă munca lor este folosită pentru a antrena modele AI comerciale.
Pentru fani, problema este adesea una de înșelare: când consumă o piesă muzicală sau o carte, vor să știe dacă în spatele ei se află o persoană reală, un artist cu experiențe autentice, sau doar un algoritm care a fost instruit pe creațiile altora. Lipsa de claritate poate duce la pierderea încrederii în industria culturală.
Fanii artiștilor muzicali nu mai știu dacă ascultă o trupă de oameni sau acorduri create de „roboți”
Oamenii din spatele trupei rock americane The Velvet Sundown, care are peste 1 milion de abonaţi pe Spotify, au dezvăluit în sfârşit, în luna iulie, că formaţia este în întregime concepută de inteligenţa artificială (AI), aprinzând o dezbatere cu privire la muzica creată de AI, ce ar putea reprezenta, conform unor experţi din domeniu, „începutul unui fenomen”, a transmis AFP miercuri, 6 august 2025, potrivit Agerpres
De asemenea, pe ultimul său album, „BEYAH”, rapper-ul belgian de origine congoleză Damso a introdus o melodie al cărei refren a fost creat de AI. „Încercăm diverse lucruri, e un instrument”, a explicat el.
Alţi artişti folosesc AI pentru a-şi transforma propriile voci, precum compozitorul francez de muzică electro Delaurentis („Musicalism”) sau DJ-ul şi producătorul canadian Caribou.
În mod similar, persistă îndoieli cu privire la o piesă a rapper-ului francez Jul, „Toi et moi”, care îmbină o notă de chitară cu vocea extrem de transformată a artistului, până în punctul în care ascultătorii bănuiesc că a creat-o cu ajutorul acestei tehnologii.
„Este melodia creată cu inteligenţa artificială?”
„Este melodia creată cu inteligenţa artificială?”, a întrebat un fan Jul de pe reţeaua de socializare X, la fel de confuz ca şi alţi utilizatori de internet cu privire la cea mai recentă piesă a rapper-ului lansată vineri.
Deja un fan al utilizării intensive a sintetizatoarelor de voce, care permit o voce mai robotică, Jul, deţinătorul celui mai bine vândut album din istoria rap-ului francez, păstrează incertitudinile în jurul acestei creaţii.
AI generativă estompează şi mai mult limitele, permiţând compunerea uşoară şi ieftină a muzicii instrumentale integrate în playlist-uri ambientale sau chiar a melodiilor interpretate de artişti care un există, cum este cazul trupei The Velvet Sundown.
Timbaland a lansat o casă de discuri pe „pop artificial” iar prima sa artistă nu există în viața reală
Celebrul producător american Timbaland a mers un pas mai departe lansând „Stage Zero” în iunie, o casă de discuri axată pe „A-pop”, pop artificial. Prima sa artistă, TaTa, arată ca o vedetă pop cu părul ei roz...doar că nu există.
„Ascensiunea AI generative are potenţialul de a transforma semnificativ industria muzicală. Aceasta accelerează şi reduce costul creării şi producţiei de conţinut”, a observat Lisa Yang, analist la banca americană Goldman Sachs şi autoare de rapoarte despre industria globală, la Paris, în luna iunie.
Deocamdată, „observăm mai multă acoperire media decât interes popular pe această temă”, mai ales că „în realitate, muzica bazată pe inteligenţă artificială este foarte marginală în ceea ce priveşte ascultarea publicului şi veniturile”, avertizează Ulysse Hennessy, directorul general al companiei media Billboard France.
Aşadar, aceasta reprezintă peste 18% din conţinutul încărcat online, dar 0,5% din totalul ascultărilor pe platforma de streaming Deezer, care acum alertează utilizatorii cu privire la albumele generate în întregime de inteligenţa artificială.
În cazul lui Jul, „ceea ce provoacă agitaţie este îndoiala, faptul că nu ştim” dacă a fost folosită inteligenţa artificială şi în ce măsură, spune Ulysse Hennessy.
Remixare, creare de loop-uri, separare de piese: muzica a fost construită parţial pe material existent, prin sampling.
„Deci, evident, muzicienii sunt entuziasmaţi de acest lucru! Cheia nu este să sărăcim artiştii”, deoarece „AI pune problema remuneraţiei muzicii” pe platforme, cu riscul de a dilua valoarea din cauza escrocilor, susţine şi Odile de Plas, şefa departamentului muzical de la revista culturală franceză Telerama.
Deţinătorii de drepturi cer o reglementare urgentă, în special în Europa
Deţinătorii de drepturi solicită o reglementare urgentă, în special la nivel european, pentru a asigura transparenţa datelor utilizate de companiile de AI generativă precum Suno şi Udio şi pentru a le garanta veniturile.
Suntem la începutul unui fenomen, într-un moment în care muzica abia îşi revenea după criza discurilor", subliniază Odile de Plas.
Confruntată cu această creştere previzibilă, „relaţia cu artistul este cea care va salva situaţia”, crede ea. „Conexiunea cu ei, interesul pentru ceea ce au de spus, (toate acestea) nu există în legătură cu AI. Este ca şi cum ai iubi o hologramă sau o păpuşă de silicon: are limitele sale”, subliniază ea.
Scandal în Italia, după ce o jurnalistă a descoperit că autorul unui bestseller nu există, iar cartea a fost scrisă de AI
În Italia, cartea „Hypnocracy. Trump, Musk and the New Architecture of Reality” a provocat un scandal major după ce s-a aflat că presupusul autor, un filosof din Hong Kong numit Jianwei Xun, nu există. În realitate, întreaga operă a fost scrisă cu ajutorul inteligenței artificiale de către Andrea Colamedici, un cunoscut autor și filosof italian, care s-a prezentat doar ca traducător al lucrării.
Cartea, apărută la începutul anului 2025, a devenit rapid un bestseller, cu mai multe reeditări vândute integral, fiind lăudată pentru profunzimea ideilor și originalitatea perspectivei.
Suspiciunile au apărut când jurnalista Sabina Minardi de la revista L’Espresso a investigat identitatea autorului și a constatat că nu există nicio urmă reală a lui Jianwei Xun: nici universitatea la care pretindea că preda, nici prezență online, nici publicații anterioare. S-a dovedit că profilul său a fost complet inventat cu ajutorul AI, inclusiv fotografia și biografia. Colamedici a recunoscut totul, susținând că a fost un experiment menit să testeze limitele percepției noastre despre realitate și autoritate intelectuală în era digitală.
Cartea tratează teme legate de manipularea realității în epoca post-adevăr, concentrându-se pe figuri precum Donald Trump și Elon Musk, care, potrivit autorului, folosesc strategii de comunicare asemănătoare hipnozei pentru a modela opinia publică.
Lucrarea a fost apreciată tocmai pentru această analiză profundă a discursului politic și a manipulării colective, dar a provocat și critici dure din partea mediului academic și editorial, pentru lipsa de transparență și pentru inducerea în eroare a publicului.
Dezvăluirea identității false a autorului a generat o dezbatere aprinsă în Italia despre rolul inteligenței artificiale în creația literară, despre etică și despre limitele acceptabile ale ficționalizării în spațiul public. Scandalul Hypnocracy a devenit rapid un caz de referință în discuțiile despre credibilitate, autenticitate și influența AI în cultură.
Ştiri video recomandate
