Mai exact, fenomenul meteorologic La Nina s-a manifestat în 2020 şi a avut ca efect scăderea temperaturii şi încălzirea climei globale care s-a atenuat şi pe parcursul anului trecut, potrivit Agerpres.
Cu toate acestea, 2021 şi 2022 au fost mai călduroşi decât toţi anii anteriori anului 2015, a precizat Organizaţia Mondială de Meteorologie (OMM) din cadrul ONU în raportul său trimestrial.
„Impactul de împrospătare adus de La Nina a frânat temporar creşterea globală a temperaturilor, chiar dacă ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată , a declarat Patteri Taalas, secretarul general al OMM.
În acest context, în această vară ar putea apărea fenomenul contrar numit El Nino care, potrivit climatologilor
poate determină o răcire pe scară largă a temperaturilor de la suprafaţa Oceanului Pacific ecuatorial central şi oriental şi astfel „riscă să alimenteze un nou vârf al temperaturilor mondiale".
OMM avertizează că în pofida încheierii La Nina, unele dintre efectele sale asupra precipitaţiilor ar putea să persiste din cauza duratei îndelungate a fenomenului.
Deşi El Nino şi El Nina sunt fenomene naturale, ele se înscriu „într-un context al schimbărilor climatice induse de oameni, care fac să crească temperaturile mondiale, afectează tiparul ploilor sezoniere şi fac clima să devină mai extremă”, precizează raportul OMM.
La Nina se produce la fiecare şapte ani şi alternează cu El Nino şi cu condiţii neutre între cele două fenomene.
Şansele ca El Nino să se dezvolte în 2023 sunt estimate la 15% pentru aprilie-iunie, la 35% pentru mai-iulie şi la 55% pentru iunie-august.
„Avem nevoie de două sau trei luni pentru a formula o idee mai fiabilă despre ceea ce va urma”, a avertizat Alvaro Silva, consultant al OMM.
