„Ce am reținut din 2019 sunt câteva chipuri. Chipurile care aplaudau drumul spre pușcărie al unui personaj care până mai ieri fusese un puternic al vremurilor noastre cu satisfacția pe care o întâlneam atunci când în Piața publică undeva în Evul Mediu mulțimile aplaudau căderea securii pe butuc.
Am reținut însă și chipurile celor care erau mulțumiți că au putut fi parte dintr-un gest de solidaritate absolut superb, cel care i-a redat lui Jian Cazac, bărbatul care a rămas fără ambele mâini, posibilitatea de a face gesturi firești pe care le comitem oricare din noi fără să ne dăm seama cât de prețioase sunt.
Am văzut chipul lui Emil Vețeleanu, veteranul din Râmnicu Vâlcea pe care toată lumea îl ocolea când el stătea cu tricolorul în mână de ziua națională. Am mai văzut un chip, cel al bărbatului care a aruncat în aer cârjă spre tâmplă unui demnitar convins fiind că el poate să împartă viața și moartea, nu doar dreptatea.
Am văzut și multe chipuri în aceste ultime zile de an. Chipuri fericite că pot să fie împreună, că pot să spună te iubesc, că pot să își împartă cadourile și îmbrățișările și asta cumva într-o Românie paradoxală în care avem ura și chipurile senine laolaltă ne poate da totuși speranța că poate anul viitor o să mai astupam ceva din prăpăstiile uriașe care ne-au separat, că o să mai acoperim puțin din vrajba asta cumplită și o să putem, dacă fiecare din noi se privește în oglindă, să spunem „Da, și eu aș putea să fiu un pic altfel”. Nu e nevoie de mult, e atât de puțin. La mulți ani!”, a spus Adrian Ursu.
Adrian Ursu, despre cele mai importante momente din 2019
