Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că în opinia sa nu există un risc ca proiectul amplasării în România a scutului antirachetă să fie oprit de SUA pentru ineficienţă în cazul unor atacuri ale Iranului, singurul risc fiind însă ca România să fie etichetat "stat imprevizibil".
Preşedintele a fost întrebat într-o conferinţă de presă despre raportul Departamentului Apărării din SUA, despre care a relatat zilele trecute presa americană, potrivit căruia scutul antirachetă proiectat să fie amplasat în Europa nu poate proteja teritoriul SUA de rachetele iraniene şi dacă are informaţii că este analizată de către decidenţii de la Washington oprirea proiectului.
Băsescu a răspuns că nu poate comenta articolele din presă, însă în opinia sa nu există acest risc, adăugând însă că singurul risc pe care îl vede pentru oprirea proiectului Deveselu este ca României să îi fie pusă eticheta de "stat imprevizibil".
"Eu nu pot să comentez apariţii în presă. Proiectul Deveselu merge înainte, vă pot spune că există un singur risc legat de Deveselu, dacă se va constata că România este un stat imprevizibil. Sper că nu ne pricopsim cu această etichetă în perioada următoare. Deci în opinia mea nu avem un astfel de risc", a afirmat Băsescu.
Baza de la Deveselu care va adăposti elemente ale scutului antirachetă ar urma să devină operaţională din 2015, Ambasada SUA informând în decembrie despre atribuirea către o firmă românească a unei licitaţii pentru pregătirea facilităţilor preliminare necesare lucrărilor propriu-zise la componentele bazei.
De asemenea, ministrul de Externe Titus Corlăţean a afirmat de mai multe ori în ianuarie că se speră ca în perioada următoare să fie organizată o ceremonie de inaugurare a lucrărilor de la Deveselu, la care să fie şi "o prezenţă politică corespunzătoare" din România şi SUA.
Studii secrete ale Departamentului Apărării pun la îndoială faptul că sistemul de apărare antirachetă ce ar urma să fie amplasat în Europa va putea să protejeze Statele Unite de rachetele iraniene, potrivit unei anchete a Congresului.
Oficialii militari afirmă că ei cred că problemele pot fi depăşite şi continuă planurile. Dar soluţiile propuse s-ar putea dovedi dificile. O posibilitate a fost deja exclusă ca fiind imposibilă din punct de vedere tehnic. O alta, care presupune relocarea interceptorilor de rachete din Polonia şi posibil România pe nave în Marea Nordului, ar putea fi explozivă din punct de vedere diplomatic, a relatat zilele trecute Fox News.
Planul a fost criticat pe mai multe fronturi. Republicanii susţin că acesta a fost întocmit în grabă în încercarea de a calma Rusia, dar şi aceasta critică planul, pe care îl consideră îndreptat împotriva rachetelor sale. O serie de rapoarte guvernamentale şi ştiinţifice au emis îndoieli cu privire la funcţionarea acestuia aşa cum a fost plănuit.
Într-o perioadă în care armata se confruntă cu tăieri bugetare uriaşe, studiile ar putea determina Congresul să se mai gândească dacă merită să cheltuiască miliarde de dolari pentru un sistem care ar putea să nu îşi îndeplinească scopurile iniţiale.
Studiile secrete au fost rezumate într-o informare pentru congresmeni de către Government Accountability Office, aripa nepartizană a Congresului care se ocupă de investigaţii şi audit. Această informare, care nu a fost clasificată, a fost obţinută de Associated Press.
Oficialii care au discutat cu AP au subliniat că interceptorul care ar urma să protejeze Statele Unite se află în primele stadii de dezvoltare şi capacităţile lui nu sunt cunoscute. Ei susţin că Statele Unite sunt deja protejate de alte sisteme de apărare antirachetă. Chiar dacă interceptorii din Europa nu pot apăra direct Statele Unite, aceştia ar proteja nu numai aliaţii europeni şi trupele americane staţionate pe continent, ci şi radarele americane din Europa, necesare pentru toate planurile SUA de apărare antirachetă.
Anchetatorii GAO susţin că rapoartele secrete ale Agenţiei de apărare antirachetă au conchis că România nu este o locaţie suficient de bună pentru un interceptor care să protejeze Statele Unite.
Anchetatorii GAO au criticat administraţia pentru că nu a realizat mai devreme studii care ar fi putut dezvălui problemele. Rapoartele GAO şi ale organismelor ştiinţifice care consiliază administraţia au ridicat alte probleme în legătură cu scutul antirachetă, citând erori de producţie, depăşirea costurilor, probleme cu radarele şi unii senzori care nu pot distinge între focoase şi alte obiecte. Un raport al Academiei Naţionale de Ştiinţe recomandă anularea fazei a patra a sistemului şi mobilizarea interceptorilor pe coasta de est.
