Decizia Curţii Constituţionale prin care şeful statului poate fi demis cu jumătate plus unu din voturile celor care se prezintă la vot a dat naştere unei noi controverse: când va fi aplicată această lege, la referendumul din 19 mai sau la următorul referendum. Liberal-democratul Valeriu Stoica, fost ministru al Justiţiei, susţine că decizia Curţii nu poate fi comentată ?dar dacă această lege ar intra în vigoare pe 19 mai, nu ar fi Constituţional?.
Demiterea preşedintelui nu este un act care începe pe 19 mai, ci e un proces care a început în momentul în care PSD a depus în Parlament sesizarea de suspendare. Ori în Constituţie există principiul neretroactivităţii legii, care interzice intrarea în vigoare a unei legi care să producă efecte asupra unui demers aflat în derulare, a explicat fostul ministru al Justiţiei.
Nu de aceeaşi părere este şi social-democratul Cristian Diaconescu, care susţine că legea a fost adoptată de Parlament înaintea demersul de suspendare a preşedintelui. Această lege a suferit ulterior diferite încercări de modificare, dar legea exista cu mult înaintea sesizării Curţii cu privire la neconstituţionalitatea faptelor preşedintelui. ?Legea referendumului a fost adoptată în Parlament în 2005, după care au urmat o serie de incidente menite a bloca această lege. Modificarea de azi figura în lege deja?, subliniază purtătorul de cuvânt al PSD.
Pe de altă parte, însă, Valeriu Stoica susţine că regula neretroactivităţii trebuie avută în vedere din momentul în care modificarea intră în vigoarea. ?Legea referendumului nu a intrat nici acum în vigoare, deci nu putem vorbi că ea a fost valabilă dinainte de acest demers al suspendării?.
Aceeaşi idee a fost susţinută şi de Paul Florea, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, care a declarat că ?această lege trebuie să ţină cont de principiul neretroactivităţii?.
Antena3.ro
