Votul uninominal de care vorbesc toţi politicienii în ultima perioadă este foarte puţin cunoscut în rândul electoratului din România. În realitate, formula pentru care pledează majoritatea partidelor şi societatea civilă este cea a unui sistem mixt jumătate uninominal, jumătate pe liste de partid. Votul uninominal poate fi de două feluri cu un singur tur de scrutin sau cu două. Sistemul de vot uninominal permite în primul rând apariţia unor guverne stabile. În schimb, are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins.
Votul uninominal este de mai multe tipuri. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător, sau în două tururi, caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate. Dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă.
Mai există şi o altă variantă: votul uninominal alternativ. În circumscripţii electorale cu numai un loc, votanţii trebuie să pună pe buletinul de vot toţi candidaţii în ordinea descrescătoare a preferinţei. Cel care întruneşte majoritatea absolută ca prima preferinţă este ales câştigător. Dacă niciunul nu obţine o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalţi candidaţi, urmând preferinţa a doua.
Procedura se repetă până când unul dintre candidaţi reuşeşte să obţină majoritatea absolută în calitate de prima preferinţă. Scrutinul uninominal oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaţi şi nu între liste.
Antena 3
