Antena 3 CNN Actualitate De MÂINE, nouă state UE ridică restricţiile pentru muncitorii români

De MÂINE, nouă state UE ridică restricţiile pentru muncitorii români

De MÂINE, nouă state UE ridică restricţiile pentru muncitorii români
Sursa foto: Foto: themasterstrainingcenter.com
31 Dec 2013   •   13:01

Restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari vor fi ridicate în ţările UE, de la 1 ianuarie 2014, pe fondul temerilor că va exista un val de imigranţi din România şi Bulgaria care vor "abuza" de beneficiile sistemelor sociale din ţări precum Marea Britanie sau Germania, scrie Mediafax.
   
La 7 ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie vor ridica restricţiile pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări.

La cele 8 se adaugă şi Spania, care în decembrie 2012 a primit acordul Comisiei Europene pentru a reintroduce restricţiile doar pentru muncitorii români, din cauza crizei economice şi financiare.
   
Potrivit Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor dintre Elveţia şi UE, Berna poate menţine restricţiile pentru români şi bulgari până la 31 mai 2019.
   
Momentul a fost precedat însă de dispute aprinse şi temeri ale unor ţări, în frunte cu Marea Britanie, în legătură cu impactul pe care ridicarea restricţiilor îl va avea pentru piaţa muncii din aceste ţări, după experienţa "instalatorului polonez".

Pentru cele zece ţări care au aderat la UE în 2004, Marea Britanie, Irlanda şi Suedia au fost singurele care nu au impus niciun fel de perioade tranzitorii pentru accesul pe piaţa muncii, astfel că Londra s-a trezit cu circa 1,5 milioane de imigranţi din Polonia şi alte ţări din Estul Europei. Doar în 2004 aproape 250.000 de cetăţeni din ţările est-europene care au aderat la UE au intrat în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, numărul acestora depăşind de 15 ori estimările oficiale ale Ministerului de Interne, nota Daily Telegraph, în august 2005.
   
Pentru a nu mai repeta "greşeala" Guvernului laburist din 2004, conservatorii au avansat încă de anul trecut fel şi fel de propuneri în încercarea de a preveni un eventual aflux de români şi bulgari după 1 ianuarie 2014.
   
La 7 octombrie 2012, ministrul de Interne, Theresa May, declara, într-un interviu pentru The Sunday Times, că directiva UE privind libertatea de mişcare, ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în spaţiul comunitar, ar trebui revizuită. Declaraţii susţinute şi de premierul David Cameron, care considera "corect" ca directiva UE privind libertatea de circulaţie să fie inclusă în planul de revizuire a "competenţelor" europene.
   
Analiştii au pus atitudinea conservatorilor privind românii şi bulgarii pe seama creşterii popularităţii formaţiunii extremiste UKIP, al cărui lider, Nigel Farage, se teme că jumătate dintre cei aproximativ 29 de milioane de români şi bulgari ar putea veni în Marea Britanie în 2014. Teama faţă de "invazia" românilor şi bulgarilor a fost alimentată şi de o adevărată campanie în presa tabloidă care a acutizat temerile britanicilor privind un nou val de imigranţi. Temeri nejustificate însă, întrucât studiile făcute în acest sens, inclusiv de către Guvernul britanic şi de către Comisia Europeană, arată că numărul celor care vor veni în Marea Britanie va fi semnificativ mai mic faţă de 2004.
   
Oficialii români au ţinut să-i asigure pe britanici că românii nu vor invada Albionul, din diferite motive.
 
Românii şi bulgarii au ţinut capul de afiş şi în Olanda, unde Partidul Libertăţii (PVV, extremă dreapta), condus de Geert Wilders, a militat constant pentru o prelungire a restricţiilor.
   
În septembrie 2013, un sondaj efectuat de Maurice de Hond arăta că aproximativ 81% din olandezi se opuneau deschiderii frontierelor pentru români şi bulgari din 2014.
   
La 5 decembrie, Parlamentul de la Haga a decis însă, cu o majoritate covârşitoare, să respecte legislaţia europeană şi să deschidă piaţa muncii de anul viitor. Ca şi premierul conservator de la Londra, premierul liberal Mark Rutte a venit cu o serie de măsuri pentru a reduce impactul. Prin urmare, imigranţii vor fi excluşi de la acordarea ajutoarelor sociale în primii şapte ani de rezidenţă, iar durata de rezidenţă pentru obţinerea cetăţeniei a crescut de la cinci la şapte ani.
   
În teorie, Franţa se confruntă şi ea cu posibilitatea unui aflux de lucrători, dar se anticipează că realitatea nu va fi dramatică, notează BBC.
   
În schimb, în Germania criticile nu s-au îndreptat împotriva ridicării restricţiilor, ci a lipsei de măsuri privind prevenirea "abuzurilor" la beneficiile sistemului de asigurări sociale. Asta şi pentru că ţara se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei şi cu o lipsă de personal - calificat şi necalificat - în mai multe sectoare, iar cele mai multe companii au salutat ridicarea restricţiilor.
  
În Spania, unde se află aproximativ un milion de români - cel mai mare grup de imigranţi din această ţară - nimeni nu pare interesat de iminenta eliminare a restricţiilor, conform BBC.
   
Rămâne de văzut câţi români şi bulgari va număra la 1 ianuarie deputatul laburist Keith Vaz, care a anunţat că va controla personal frontiera britanică în prima zi a anului 2014 când vor fi eliminate restricţiile de liberă circulaţie pentru români şi bulgari.

×
Subiecte în articol: imigranti romani migratie
Parteneri
Infractorii români care au speriat America
x close